miercuri, 24 iunie 2020

Ediția din 26 iunie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa ( partea a 2-a)



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate din alfabetul grecesc, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce se referă celebrul catharsis (κάθαρσις) aristotelic, cum priveau grecii ideea de frumos (gr. καλός) și multe alte delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 17 iunie 2020

Ediția din 19 iunie: Discriminarea programată. Incursiune în etica inteligenței artificiale și internetului




Apariția și dezvoltarea exponențială a informației accesibile pe internet și a algoritmilor de inteligență artificială ce o folosesc a dus la perpetuarea unor dileme etice care, până nu de mult, se aplicau doar inteligenței umane. Tocmai de aceea, intuițiile noastre morale sunt puse astăzi într-o dificultate fără precedent, de vreme ce ele nu au fost construite să se aplice algoritmilor și lumii virtuale, ci doar acțiunilor omenești.
După cum arată multiple studii însă, roboții inteligenți sunt susceptibili la multiple tipuri de discriminare rasială și de gen. Mai mult decât atât, ei tind să perpetueze prejudecățile și stereotipurile umane care stau la rădăcina multor acte reprobabile din punct de vedere moral. Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât, la nivelul actual de dezvoltare, acești algoritmi nu au, ei înșiși, o conștiință etică, nefiind capabili să resimtă rușine sau vinovăție.
Tocmai de aceea se pune problema, în multiple comunități filosofice din întreaga lume, a  dezvoltării unui cadru etic mai mult sau mai puțin rigid, care să guverneze lumea virtuală și inteligenta sau inteligențele care o populează. Care sunt coordonatele generale ale acestui cadru? Cum ajunge un simplu algoritm să discrimineze pe criterii de gen? Poate fi discriminarea programată? Cine este responsabil de această situație – programatorul sau algoritmul însuși?
Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea pe care v-o propunem pentru această săptămână la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și director adjunct al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 19 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 9 iunie 2020

Ediția din 12 iunie: Tehnologie vs. natură. Ritmurile vieții post-pandemice




Evenimentele neașteptate ale acestui început de an au determinat, pe de o parte, o schimbare a atitudinii noastre față de lume și, pe de alta, o schimbare a ritmului vieții fiecăruia dintre noi. Odată înstrăinați de activitățile și rutinele noastre zilnice, ne-am refugiat pentru mai bine de trei luni, fie în natură, fie în lumea virtuală a tehnologiei, în speranța de a ne găsi liniștea și echilibrul, dar și pentru a ne putea îndeplini, în continuare, sarcinile cotidiene.
Astfel însă, se redeschide o dispută filosofică veche de când filosofia însăși, care necesită un răspuns adaptat zilelor noastre. Încă din Antichitatea greacă, dihotomia dintre natural și artificial a fost una centrală discursului filosofic și, de-a lungul timpului, a atras atenția majorității marilor filosofi. Odată cu apariția tehnologiei moderne însă, această problemă se putem mai stringent, în măsura în care lumea virtuală a tehnologiei tinde să ne despartă din ce în ce mai mult de natură. Cum trebuie trăită o viață echilibrată? Ce rol va juca tehnologia în viețile noastre de acum înainte? Cum ne putem reîntoarce la natură într-o din ce în ce mai artificială?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției din data de 12 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


luni, 1 iunie 2020

Ediția din 5 iunie: Umanitatea secolului XXI și noua epocă a filosofiei



Pentru ediția din data de 5 iunie vă propunem o dezbatere privitoare la natura omului și la înțelegerea istorică a umanității. Prilejul acestei dezbateri îl constituie apariția de curând, la Editura Institutului European, a volumului Epoca spiritului semnat de Adrian Niță – o cercetare captivantă privitoare la ideile care au servit, de-a lungul timpului, pentru a explica unicitatea omului și locul său în univers: este vorba despre ideile de suflet, rațiune și spirit.
Dintre toate întrebările filosofice, întrebarea „ce este omul?” a fost, probabil, una dintre cele mai des puse în filosofia din toate timpurile. Dar răspunsul la această întrebare pare că nu este nici astăzi fixat.  Privind înapoi la istoria filosofiei, putem observa că, de-a lungul timpului, mintea gânditorilor s-a orientat către diverse idei ce promiteau o înțelegere a esenței umanității, niciuna dintre acestea nefiind considerate a descrie fără rest și fără rezerve această ciudată și paradoxală ființă care este omul.
În cele 50 de minute de emisie ne propunem să revizităm unele dintre cele mai importante definiții ale omului din istoria filosofiei, pentru a vedea cum mai putem noi, astăzi, să ne înțelegem pe noi înșine și lumea în care trăim.
Invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru această ediție este cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și autor al cărții luate ca pretext al acestei dezbateri.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 5 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .