miercuri, 23 noiembrie 2022

Ediția din 25 Noiembrie Abecedarul gândirii grecești antice: litera pi (continuare)

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la o nouă literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante. În această călătorie vom descoperi originile etimologice ale noțiunii de „poezie”,  „politică”, dar vom afla și ce însemna, inițial, parabola.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 25 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 17 noiembrie 2022

Ediția din 18 Noiembrie: Contemplarea – între practica artistică și teorie



În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie are ca prilej de dezbatere un eveniment editorial insolit în spațiul cultural românesc: lansarea în data de luni, 21 noiembrie, începând cu ora 19.00, la librăria Cărturești Carusel (str. Lipscani, nr. 55), a revistei de studii de specialitate a Universității Naționale de Arte din București, UNA. Conținând cercetări ale unora cele mai cunoscute nume din domeniul filosofiei și teoriei artei, Revista UNA pune în dezbatere teme de primă importanță pentru domeniul artelor vizuale, abordând atât subiecte clasice, cât și de avangardă. 

Cu această ocazie, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, cunoscut pictor român contemporan, rector al Universității Naționale de Arte din București și fondatorul revistei UNA. Având o activitate susținută atât în plan artistic, cât și în plan teoretic, Cătălin Bălescu, conducător de doctorate în arte vizuale a susținut nu mai puțin de opt expoziții personale, a participat la numeroase expoziții de grup, a publicat mai multe articole de specialitate și a editat, coordonat și conceput un număr de peste 10 cataloage.


Tema pe care o propunem spre dezbatere este cea a contemplării, o temă cu tradiție îndelungată în cultura europeană, aflată la intersecția dintre filosofie și practica artistică. Încă din filosofia greacă antică, contemplarea a desemnat activitatea sufletului omenesc prin care ideile sunt percepute în mod direct de către minte, fără intervenția raționamentelor sau deducțiilor. Această intuiție intelectuală, prin specificul său, stă atât la baza studiului filosofic, cât și la baza actului artistic, asigurând atât accesul la adevăr, cât și inspirația creativă. 

Dar, care sunt contextele moderne și actuale de înțelegere a contemplării? Care este rolul contemplării în activitatea artistică? Cum se împletește teoria și practica în formarea unui artist? Ce relație există între teorie și creație?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 
Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 9 noiembrie 2022

Ediția din 11 Noiembrie De la Realitatea Virtuală la Realitate+. Cum ne transformă moral noile tehnologii?

 


Dintre tehnologiile emergente actuale, realitatea virtuală este una dintre acelea care ridică unele dintre cele mai interesante provocări pentru filosofi. Pe de o parte, ea propune experiențe complet noi, greu sau imposibil de obținut în lumea reală, de cealaltă parte, efectele sale asupra creierului și comportamentului uman sunt, la ora actuală, greu de prevăzut.

            Așa stând lucrurile, realitatea virtuală nu numai că se configurează ca o anexă a realității, cum au fost de-a lungul timpului imaginația, cărțile și mediul digital, ci un posibil nou mediu de existență cu capacitatea de a îmbogăți și transforma lumea în care trăim, adăugându-i un spațiu virtual imersiv. Din acest punct de vedere, tehnologiile de Realitate Virtuală sunt unice în capacitatea lor de a acționa precum un hacker al creierului uman, reușind să suprascrie informația din lumea virtuală peste cea din lumea reală.

Metafizicieni faimoși, în frunte cu David Chalmers, argumentează că acest spațiu virtual imersiv este, de fapt, o extindere a realității, Realitatea +. În acest context, eticienii și psihologii morali au la îndemnă o unealtă și un mediu nou pentru a cerceta comportamentul moral al indivizilor. Ce ne pot spune acțiunile virtuale despre comportamentul moral? Ce tipuri de reguli morale ar trebui să guverneze interacțiunile noastre în Realitate+?

            Acestea sunt doar două dintre întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Anda Zahiu, membră a Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și doctorandă a Facultății de Filosofie, cu interese de cercetare în domeniile Realității Virtuale, dreptului la privacy și politicilor redistributive. Anda este membră a proiectului de cercetare ENHATEC, care își propune să construiască o etică pluralistă pentru oamenii viitorului.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 2 noiembrie 2022

Ediția din 4 Noiembrie: Drumul către sine. Reflecții filosofice asupra autenticității


    Încă din vremuri antice, gândirea filosofică, dar și gândirea omului obișnuit,  au căutat, în diverse forme, cunoașterea și înțelegerea de sine. Din această perspectivă, celebrul dicton scris pe templul lui Apollo din Delphi, „Cunoaște-te pe tine însuți”, fixează, pe de o parte, o sarcină de gândire pentru filosofi, dar și o sarcină de gândire pentru fiecare dintre noi. Tocmai de aceea, problema sinelui și a modului în care putem trăi o viață autentică a fost, dintotdeauna, o temă recurentă de reflecție pentru umanitate.

    Abia odată cu filosofia lui René Descartes însă, problema sinelui, a cogito-ului, s-a tehnicizat și și-a găsit, o dată pentru totdeauna, locul central în orice demers filosofic. Faptul că noi suntem, înainte de toate, „lucruri care cugetă” a trasat un întreg program de analiză pentru fiecare dintre filosofii modernității, care s-a concretizat, de-a lungul anilor, în dorința de a defini, în temeni cât mai adecvați, conștiința de sine și raportul pe care-l avem noi cu propria persoană.

    Începând cu epoca post-modernă, această problemă devine însă și mai acută, în contextul criticii aduse de Friedrich Nietzsche asupra conceptelor și valorilor tradiționale, filosofii fiind puși în situația de a da seama, pe de o parte, de modul în care noi ne privim pe noi înșine ca fiind niște entități unitare și, pe de altă parte, de dinamica dezvoltării conștiinței noastre de sine și a relației pe care o avem cu noi înșine și cu lumea în care trăim.

    Cum pot fi unite aceste două aspecte contradictorii ale sinelui? Cum ne construim „povestea” propriei noastre existențe? În ce constă autenticitatea raportului cu noi înșine?

    Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Cristina Cristea, doctorandă a Facultății de Filosofie și asistent universitar asociat al Universității din București, lector în cadrul Fundației Calea Victoriei și co-fondator al proiectului „Ateliere Filozofice”, al cărui scop este promovarea dimensiunii practice a filozofiei și valorificarea ei în mediul corporate. Cercetarea doctorală a invitatei noastre examinează din punct de vedere fenomenologic și hermeneutic perspectiva narativă asupra identității personale. Principalul său interes academic constă în înțelegerea structurii existențiale și a implicațiilor etice ale întrebării „Cine sunt eu?” și problematica autenticității sinelui.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru