Problemele filosofiei nu sunt descoperiri ale
filosofilor înșiși, cât mai degrabă reacții intelectual-critice la o serie de probleme
stringente cu care ne confruntăm în practicile noastre reale de viață.
Vom sublinia această idee în două dezbateri succsive, plecând de la o serie de cercetări interdisciplinare,
sociologie, antropologie, psihologie socială, filozofie socială și politică, realizate
în ultimele decenii, asupra unei provocări majore, generatoare de mari dileme
teoretice și practice, a lumii contemporane. Este vorba despre provocarea diversității
cultural-valorice, etnice și etice, la care trebuie să facă față actuala
organizare statală a lumii ce se conduce, o știm cu toții, după principiul
modern al solidarității naționale.
Cunoscută și sub expresia „dilema
multiculturalității” această provocare a diversității (re)aduce în prim planul
gândirii reflexive încercarea unor comunități științifice și filosofice de
a imagina teorii și reglementări practice menite să armonizeze, într-un sistem
de valori-scop universale, identitățile culturale multiple care intră în
compunerea organizării statale actuale.
Care este răspunsul teoretic și ideologic la
„dilema multiculturalității”, în condițiile în care statele actuale, fundate pe
principul modern al majorității etnice și cel al naționalității dominante, sunt
nevoite să recunoască legitimitatea unor identități culturale paralele
neasimilabile valoric? În limbajul lui Leibniz, filosoful Europei Unite, cum
pot fi armonizate monadele, identitățile închise în sine, în condițiile în care
acestea nu comunică între ele, întrucât „nu au ferestre”?
Este „multiculturalismul”, actuala doctrină
ideologică, eterogenă și complexă, un răspuns valid la provocările diversității
culturale și a identităților multiple? Care sunt mecanismele ideologice și,
respectiv, ce tipuri de reprezentări identitare, individuale, comunitare și
naționale, sunt implicate în tendința actuală de transformare a societăților
multiculturale în societăți multiculturaliste?
Apoi, ce este multiculturalismul și în ce constă arhitectura sa ideatică? Cum
trebuie să înțelegem promovarea manifestă a unui relativism cultural, valoric
și etic, recognoscibil cotidian, concomitent cu încercarea de a descoperi
valori universale, transculturale, la care să aderăm cu toții, indiferent de contextele și particularitățile care ne marchează viața, deopotrivă, sistemele noastre de trăiri și convingeri
personale? Ce tipuri de „valori absolute”, în care să credem cu toții, mai
putem institui astăzi, într-o lume în care relativismul s-a metamorfozat
într-o valoare cu aplicație universală? În final, cum trebuie să înțelegem
actualele provocări, teoretice și practice, legale și morale, produse de fenomenul
imigraționist musulman care a bulversat valoric Europa Unită?
Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem, cum arătam, în
două ediții succesive ale Izvoarelor de filozofie.
Astfel, în ediția din această săptămână, 12 febr.
2016, accentul dezbaterii va fi pus pe aspectele teoretice, respectiv pe radiografierea
ghemului de probleme care se ascund în spatele „dilemei multiculturalității”,
într-o abordare istorică, dar însoțită și de firești clarificări terminologice
și conceptuale.
În ediția din 19 febr. 2016 dezbaterea se va
concentra pe aspectele practice ale „dilemei multiculturalității”, respectiv pe
acele chestiunii legate de educare și reglementare, de imaginarea unor soluții
de viață viabile în care setul de valori universale, laice, promovate de
viziunea umanistă și democratică asupra lumii, ar putea fi corelate cu prezervarea
diversității și a identităților multiple.
Invitatul nostru este d-l Lucian-Ștefan Dumitrescu
cercet. șt. dr. la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al
Academiei Române.
Domnia sa posedă o formația interdisciplinară și diverse
competențe științifice – geopolitică, studii de securitate și relații internaționale, drept și științe
politice, sociologie rurală, sociologia
culturii, sociologie politică, economie și filosofie - certificate prin diplome universitare de
licență, masterat și doctorat. Este doctor în sociologie, urmând ca în scurt
timp sa-și suțină și al doilea doctorat în filozofie cu tema: Diversitatea ca antinomie a liberalismului. Filosofia politică a diversității în
modernitate și postmodernitate.
Dezbaterea din 12 febr. poate fi accesată de la adresa urmatoare:
http://www.radioromaniacultural.ro/12_februarie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofiediversitate_multiculturalitate_multiculturalism_cercetari_interdisciplinare_si_filosofice_actuale-44638