Dialogul dintre filosofie și
matematică pare a fi o constantă a gândirii europene încă din momentul ei
inaugural, grecesc. Să ne reamintim, spre pildă, de Pitagora și de opțiunea sa
de a filosofia chiar în limbajul matematicii, sau de Platon, el însuși pasionat
de cifre și numere, care permitea accesul la cursurile predate în „Academie”,
doar celor care știau deja geometrie.
Simplificând lucrurile, dialogul
dintre cele două preocupări distincte ale minții a fost stimulat atât de
filosofi, cât și de matematicieni.
Pe de o parte, simplitatea, rigoare,
precizia și exactitatea matematicii i-au impresionat atât de mult pe filosofi,
încât nu puțini dintre ei au dorit să importe „spiritul geometric” în
filozofie. Cazurile lui Descartes ori Leibniz sunt exemple notorii în acest
sens.
Pe de altă parte, matematicienii
înșiși, din nevoia de a rezolva unele probleme de interpretare a limbajului
matematicii, au apelat la filozofie, devenind, poate fără voia lor, filosofi.
Ilustrarea genială a unei astfel de
metamorfoze o găsim exemplar în opera lui Gottlob Frege (1848-1925) gânditorul,
care a argumentat că între matematică și filozofie există mai mult decât
dialog, chiar o afinitate structurală. Simplu spus, matematicienii trebuie
să-și fundamenteze filosofic limbajul cu care operează, în vreme ce filosofia
trebuie să devină, la rândul ei, riguroasă și reflexivă față de propriul sau
limbaj conceptual.
„Ce sunt numerele”? „Ce este adevărul
aritmetic”? Iată două dintre întrebările pe care Frege le punea în lucrarea sa
din 1844, Bazele aritmeticii,
întrebări susceptibile de a primi un răspuns doar dacă matematica și filosofia „lucrează”
împreună. Prin urmare, dincolo de preferințele și deciziile arbitrare ale unui
filosof sau ale altuia, anumite tipuri de probleme și interogații nu pot primi
răspunsuri verosimile, decât dacă matematica și filozofia fac parte dintr-un
întreg cognitiv comun.
Cum a realizat Frege această unificare
între matematică și filozofie, devenind astfel, nu numai fondatorul unor noi
domenii de cercetare, cum ar fi filosofia matematicii sau filosofia limbajului,
ci chiar întemeietorul unui nou stil de practică filosofică ajuns astăzi
planetar: filosofia analitică?
În jurul acestei întrebări vom
organiza, într-o încercare de profil de personalitate Gottlob Frege, dezbaterea
din această săptămână, Companionul nostru de dialog va fi dl conf. univ. dr.
Sorin Costreie, Prorector al Universității din București, unul dintre bunii cunoscători ai filosofiei lui Frege atât
la noi, cât și în diverse cercuri de profesioniști din străinătate. Beneficiar
al unor burse de studiu și de cercetare ȋn Italia, Spania, Germania, Canada şi SUA, dl Sorin
Costreie predă, la Facultatea de filozofie, între altele, filosofia
matematicii și filosofia limbajului, iar de curând a publicat la Editura
Universității din București, Șase studii
fregeene, volum la care vom face dese referințe.
Vă astept, ca de obicei, vineri, 7 aprilie 2017, intre orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.
Vă astept, ca de obicei, vineri, 7 aprilie 2017, intre orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.
Inregistrarea dezbaterii este postată pe adresa de mai jos:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu