În jurul filosofiei gravitează o serie de credințe
și prejudecăți istorice privind scopul pe care trebuie să-l vizeze și, firește,
să-l atingă cunoașterea filosofică.
Pe de o parte, de la Thales și până la Hegel, a
filosofa înseamnă a surprinde conceptual totalitatea lumii într-o viziune
organică și animată, după imperativul formulat de Heraclit: „înțepciunea este
un singur lucru: să ai capacitatea de a cunoaște ceea ce cârmuiește toate lucrurile
prin mijlocirea tuturor lucrurilor”. În acest caz, filozofia este metafizică,
pentru că ea se ocupă cu „realitatea de dincolo de lucrurile perisabile”, fiind
interesată de felul în care „Unul” de dincolo de lucruri se află printre
lucruri și, deopotrivă, ontologie, adică cercetează felul de a fi al lucrurilor
în esența și perenitatea lor. Pe scurt, filosofia produce un sistem de gândire
despre întregul lumii, definit de filosoful german Christian Wolff „ ca un
ansamblu de adevăruri legate între ele, împreună cu principiile lor”.
Acest fel de a gândi filosofia este amplu
contestat de gânditorii moderni, în frunte cu Kierkegaard și Nietzsche, care
trasează pentru filozofie scopuri mai modeste și în acord cu interesele
profunde ale vieții noastre. Astfel, actul de filosofare trebuie să abandoneze
pretențiile nejustificate ale filosofiei de sistem și să producă mai degrabă o
înțelegere de sine și de ceilalți și, între atâtea altele, legate de visele și
suferințele noastre, să ne explice pentru ce trăim și de ce murim.
Cum se poziționează filosofia românească între
aceste două moduri atât de diferite de a concepte actul gândirii reflexive,
filosofarea?
Pretextul dezbaterii mi-a fost sugerat de lucrările recentei Conferințe naționale: Metafizică și ontologie în filozofie românească, precum și de o serie de articole filosofice apărute în ultimul volum, publicat recent la Editura Academiei Române, din seria Studii de istorie a filosofiei românești.
Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/4_decembrie_2015_sistem_si_fragment_o_dezbatere_despre_originalitate_si_comentariu_in_filozofia_romaneasca-41664
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu