Ediția din 20 Octombrie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni etice, estetice și metafizice ale sportului

 

În ultimele decenii, din ce în ce mai multe cercetări filosofice își propun că temele filosofice se pot regăsi chiar și în cele mai mundane activități ale omului, atunci când aceste activități sunt privite prin prisma conceptelor și cadrelor teoretice ale filosofiei. Astfel s-a născut filosofia aplicată, care își ia ca obiect de studiu domenii dintre cele mai insolite. De la cultura de clubbing, până la muzica trap, de la cultura de masă până la filmele de pe Netflix, aproape că nu există domeniu al vieții cotidiene asupra căruia filosofii să nu-și fi abătut atenția.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vine rândul sportului să fie privit prin grila de înțelegere a filosofiei, pentru a scoate la iveală dileme etice, aspecte estetice și aporii metafizice privitoare la unele dintre cele mai iubite activități sportive, cum ar fi meciurile de fotbal. Cum putem înțelege evenimentele din fotbalul ultimului an prin intermediul principiului identității? Ce teorii etice pot fi aplicate pentru a înțelege valorile promovate de diversele fenomene sportive? Ce îi poate învăța sportul pe filosofi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru în studioul Radio România Cultural, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și unul dintre puținii cercetători din România care a reflectat asupra filosofiei sportului.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 octombrie: Realitatea virtuală ca instrument filosofic. Ameliorarea morală în realitatea virtuală

 

Apariția realității virtuale și noile tehnologii din această zonă au produs o revoluție în multe domenii de cercetare actuale. De la medicină, până la aviație și arhitectură, din ce în ce mai multe discipline folosesc realitatea virtuală ca un fel de „laborator digital”, pentru a testa ceea ce, în viața de zi cu zi, este dificil, imposibil sau costisitor de testat. De la simularea spațiilor locuibile pentru a preîntâmpina erori de construcție, până la testarea de noi aparate de zbor și instructajul piloților sau cadrelor medicale, inteligența artificială oferă un instrument ieftin și eficient pentru probleme care, până nu demult, necesitau o sumedenie de resurse.

            Dar oare poate filosofia beneficia de pe urma acestor noi tehnologii? Oare ne poate ajuta realitatea virtuală să testăm diverse teorii filosofice? Ne poate face realitatea virtuală niște oameni mai buni și empatici? Există cercetători care, la aceste întrebări, răspund cu un „da” convins. Realitatea virtuală poate fi folosită de filosofi, cel puțin în cercetările privitoare la ameliorarea morală, pentru a „antrena” anumite virtuți, cum ar fi empatia, sau pentru a încuraja reflecția etică.

            În emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere captivantă despre cum pot fi folosite tehnologiile de ultimă oră din domeniul realității virtuale în domeniul filosofiei în genere și, în special, în cel al ameliorării morale, alături de Anda Zahiu, cadru didactic al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 octombrie: Viața în lumea digitală. Reflecții filosofice asupra civilizației algoritmice

 

Inventarea computerelor a adus cu sine nu doar una dintre cele mai radicale revoluții tehnologice din istoria omenirii, ci și un nou mediu de existență pentru omul contemporan. În măsura în care utilizarea tehnologiilor computaționale a depășit cu mult scopurile cu care au fost inițial gândite primele „mașini de calcul”, ele au ajuns să îndeplinească nu doar nevoile concrete, instrumentale ale omului, ci și o bună parte dintre nevoile spirituale.

La ora actuală, lumea digitală generată și susținută cu ajutorul dispozitivelor noastre computaționale nu este doar locul în care ne putem plăti mai rapid facturile, ne putem chema mai simplu un taxi sau ne putem face cumpărăturile fără a părăsi propria locuință. Ea este și locul în care putem socializa, prin care ne putem cunoaște lumea în care trăim și unde putem găsi la distanță de doar câteva click-uri cărțile pentru care mulți dintre strămoșii noștri au făcut sacrificii supreme. În spatele tuturor acestor fenomene se află însă informație pură și algoritmi de procesare a acestei informații. Civilizația în care trăim este una a algoritmilor și, prin faptul că suntem fiecare dintre noi cetățeni ai acestei lumi digitale, chiar viața noastră a luat o turnură info-computațională pe care nu o putem ignora. 

Acesta este și motivul pentru care, în ediția din 6 octombrie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în filosofia lumii digitale, alături de Constantin Vică, conferențiar al Facultății de Filosofie din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și specialist în filosofia mediului digital.

Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la Editura Universității din București, sub semnătura invitatului nostru, a volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, o cercetare captivantă despre modul în care algoritmii ne-au schimba viața și raportarea la lume.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

O istorie neconvențională a filosofiei germane moderne - Serie de 10 episoade

 

Pe perioada verii, Izvoarele de filosofie vă propun o incursiune în istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX.

            De-a lungul celor 10 episoade ale acestei serii, vom redescoperi evoluția unora dintre cele mai importante idei ale filosofiei germane, prin intermediul unui număr de 9 filosofi, parte dintre ei uitați de cultura contemporană, parte dintre ei încă celebri la nivel mondial. De-a lungul acestui periplu ne vom întâlni cu gânditori precum Johann Winckelmann, care se întreba privitor la cum putem gândi forma divinității sau Friedrich Bouterweck, care a încercat să gândească un idealism al virtualității, cu mult înainte de apariția discuțiilor despre realitatea virtuală. Totodată însă, ne vom abate atenția asupra celebrelor meditații ale lui Immanuel Kant despre sublim sau asupra reflecțiilor despre infinit ale lui Johann Gottlieb Fichte.

         Parcursul nostru filosofic se va desfășura după cum urmează:

1. (30 iunie): De ce o istorie neconvențională a filosofiei germane moderne?
2. (7 iulie): Johann Winckelmann – Forma divină și intuiția intelectuală
3. (14 iulie): G.E Lessing – Filosofia formei depline
4. (21 iulie): Immanuel Kant – Analitica Sublimului și geneza categoriilor romantice
5. (28 iulie): J.G Fichte – Esența imaginară a lumii și dorul după infinit
6. (4 august): Friedrich Bouterweck – Idealismul  virtualității
7. (11 august): K.P.Moritz – Esența întunecată a frumosului. Lumea neformelor.
8. (18 august): Novalis – Dorul după inefabil
9. (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
10. (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: - Conceptul romantic de devenire

Pentru a ne ghida în acest lung periplu, îl vom avea ca invitat, pe parcursul întregii veri, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie,  Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofie germană modernă.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 iunie: Între divinitate și nebunie. Despre stranietatea lui Socrate

Figura lui Socrate, așa cum a fost ea construit de Platon în Dialogurile sale, este una dintre cele mai emblematice și persistente din istoria filosofiei. Ea a inspirat generații întregi de filosofie și a fost interpretată în chipuri felurite în toate epocile istoriei filosofiei. În același timp însă, această figură a  atras atenția istoricilor filosofiei și filologilor, creând dezbateri culturale extinse privitoare la acuratețea sa istorică și la intențiile pe care Platon însuși le-a avut atunci când a făcut din Socrate protagonistul dialogurilor sale. 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, redeschidem dezbaterea din jurul figurii socratice pentru a vedea ce spun noile cercetări despre caracterul straniu al acesteia.  Cum trebuie înțeleasă filosofic stranietatea lui Socrate? Cum se diferențiază acesta de pattern-urile culturale ale vremurilor sale? Cum putem înțelege stranietatea socratică în contextul moștenirii lăsate de aceasta în istoria filosofiei?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Raluca Bujor, doctor în filosofie al Universității Sorbona din Paris și al Universității din București cu o cercetare remarcabilă despre figura lui Socrate în dialogurile lui Platon.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, pe data de 9 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 iunie: Membranele înțelegerii și rolul spiritului în lumea actuală

        

Putem spune că, de-a lungul istoriei culturii europene, am avut mai multe epoci, în care interesele și accentele reflecțiilor filosofice s-au concentrat asupra unor concepte particulare și specifice. Dacă în epoca veche, ideea de suflet este pusă în centrul preocupărilor filosofilor, o dată cu modernitatea, rațiunea  dobândește prim planul și devine unul dintre conceptele centrale ale gândiri filosofic. Înaintând însă spre contemporaneitate, apar din ce în ce mai vizibile semnele unei noi epoci, anume epoca spiritului, care încearcă o armonizare a existenței omenești, menită să niveleze excesele produse de rațiune prin dezvoltarea tehnologiilor cu potențial distructiv. Semnul principal al unei astfel de schimbări de paradigmă a gândirii este accentul pus, din ce în ce mai mult pe etică și pe educația morală, dar și nevoia de înțelegere.

Acestea sunt coordonatele principale în care gândirea lui Adrian Niță – cunoscut filosof român, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România – se desfășoară în noua sa carte de autor, intitulată Membranele Înțelegerii, care a fost publicată de curând la editura Institutul European din Iași.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem, alături de autor, o analiză incitantă a lumii în care trăim, pornind de la volumul tocmai amintit. Cum pot fi reperate semnele epocii spiritului în lumea în care trăim? Care este miza principală a acestei schimbări de paradigmă? Cu ce ar contribui spiritul la o posibilă salvare a lumii? 

Acestea sunt întrebările la care vom medita împreună vineri seara, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 iunie: Operele pedagogice ale lui Paul Klee, pentru prima oară în limba română

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, vă invităm să participați la o dezbatere în jurul unuia dintre cele mai importante evenimente editoriale ale anului 2023 din domeniul filosofiei artelor vizuale până la această dată: joia viitoare, pe data de 15 iunie, Editura Universității Naționale de Arte din București va lansa prima traducere în limba română a volumului „Gândirea Plastică”, semnat de marele pictor german Paul Klee, la librăria Cărturești Carusel. Cu această ocazie, redeschidem discuția despre raportul dintre gândirea artistică și gândirea teoretică, pentru a înțelege mai bine arta modernă și procesul creativ din spatele ei. 

Nu de puține ori, în istoria filosofiei, s-a vorbit despre o distincție și o separație între cunoașterea teoretică,

specifică științelor, care se folosește de concepte pentru a construi o imagine mentală a realității, și cea intuitivă, specifică artelor, care renunță la concepte, în încercarea de a surprinde, prin contemplație, esența lucrurilor însele. Tocmai de aceea, înțelegerea actului artistic în toată profunzimea sa a fost una dintre cele mai mari provocări pentru toate sistemele de gândire filosofică, de la Platon la Hegel, și a rămas, în continuare, una dintre pietrele de încercare ale oricărei gândiri care își propune să înțeleagă, cu ajutorul conceptelor, intuiția artistică.

Vorbind despre o „gândire plastică”, Paul Klee încearcă tocmai să depășească această dihotomie și să definească o gândire care nu se desprinde de intuiție sau, în termeni echivalenți, o intuiție mereu acompaniată de gândire. Ce înseamnă „gândirea plastică”? Care este relația dintre această gândire și gândirea filosofică? Cum ajunge arta să gândească vizual originea lucrurilor? 

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră de vineri seară, alături de Cătălin Bălescu, profesor universitar și rector al Universității Naționale de Arte din București și Dragoș Grusea, traducătorul volumului luat ca prilej al acestei ediții a Izvoarelor de filosofie.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, pe data de 9 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 iunie: Teme necondiționale ale filosofiei. Restul ca principiu al gândirii

Deși restul nu figurează printre subiectele perene ale gândirii, enumerate în manualele  de filosofie, și nici nu ocupă un spațiu de reflecție foarte extins în marile sisteme filosofice din istorie, el este, după cum încercăm să argumentăm în emisiunea din această săptămână, o temă pe care filosofia nu o poate ignora. 

Pe de o parte, doar intelectul divin este dotat, conform tradiției aristotelice, cu o gândire „fără rest” și, pe de altă parte, restul produs de gândirea umană se înfățișează ca principiu, în măsura în care el este motorul ce pune în mișcare reflecția filosofică și activitatea minții în genere. În măsura în care, în fiecare act al gândirii, rămâne mereu ceva, în afara gândirii, ce „dă în continuare de gândit”, acest rest necesar este garanția infinității filosofiei înseși. 

Cum putem gândi filosofic restul? Care sunt speciile acestuia? Care este motivul pentru care el nu poate fi eliminat niciodată până la capăt?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră din această săptămână, alături de Alexander Baumgarten, doctor în filosofie, profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca, și autor al volumului „Restul ca problemă a filosofiei”, volum publicat la editura Polirom și luat ca pretext al discuției noastre. Cu numeroase traduceri, studii de specialitate și volume de exegeză publicate, invitatul nostru este unul dintre cei mai importanți specialiști în filosofie antică și medievală din România. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru