Ediția din 29 mai 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi (continuare)

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 Mai 2026: Arhitectura invizibilă a creației. Precondițiile actului artistic în era algoritmilor

 

Ce se află în spatele primei tușe pe o pânză sau a primei urme de creion pe foaie? Dincolo de rezultatul estetic finit, arta este produsul unui ansamblu complex de precondiții care îi determină posibilitățile, dar și limitele. Săptămâna aceasta la Izvoare de filosofie, ne propunem să explorăm structurile de profunzime care fac posibilă arta, condițiile ei de posibilitate, de la mecanismele intuiției și percepției, până la conceptele clasice de geniu și talent.

Într-un peisaj cultural marcat de ascensiunea tehnologiilor generative de inteligență artificială, întrebarea despre „ce ne trebuie” pentru a fi artiști devine mai importantă ca niciodată. Este dexteritatea manuală o condiție absolut necesară artei sau am intrat definitiv în era în care intelectul pur și capacitatea de abstractizare pot substitui meșteșugul tradițional?

Pentru a ne ghida în acest labirint al creației artistice în epoca inteligenței artificiale, îl avem invitat pe Adrian Constantin Medeleanu, doctor în arte vizuale și lector în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Expertiza sa îmbină rigoarea cercetării academice cu o înțelegere profundă a practicilor artistice contemporane din zona artei digitale. Adrian Constantin Medeleanu a contribuit recent la dezbaterile privind statutul imaginii în mediul digital, explorând modul în care noile tehnologii reconfigurează raportul dintre subiectul creator și obiectul de artă.

Vă invităm să vă alăturați și dumneavoastră acestei călătorii la granița dintre metafizică și estetică vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 mai 2026: Când omul devine mai ieftin decât algoritmul. Despre rentabilitatea umanului în epoca Inteligenței Artificiale

 

Trăim într-o epocă marcată de promisiunea unei eficiențe absolute, în care Inteligența Artificială pare să se instaleze confortabil în centrul tuturor mecanismelor de producție. Totuși, o declarație recentă venită din nucleul inovației tehnologice — gigantul Nvidia — produce o fisură în acest narativ: utilizarea AI-ului a devenit, în multe contexte, mai costisitoare decât angajarea forței de muncă umane. Această realitate economică ne forțează să mutăm dezbaterea din zona speculației tehnice în sfera filosofiei economiei și a eticii aplicate.

În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de filosofie”, ne propunem să analizăm dacă „rentabilitatea umanului” este o trăsătură imanentă acestuia sau doar un calcul al capitalismului algoritmic. Pentru a descifra aceste mize, îl avem alături de noi pe Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Universității din București.

Vom interoga nu doar viabilitatea economică a inteligenței artificiale, ci și valoarea intrinsecă a muncii umane. Este munca o simplă succesiune de procese optimizabile, sau există în activitatea umană, un reziduu de sens și creativitate care nu poate fi redus la un cost de procesare? Într-o lume care caută rentabilitatea cu orice preț, ne întrebăm: mai este omul măsura tuturor lucrurilor, sau a devenit el doar o variantă „mai ieftină” de procesare a datelor?

Vă invităm să vă alăturați acestei călătorii prin labirintul filosofiei tehnologiei vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru