Ediția din 23 oct. 2015 Cine dă și cine primește? Filosofia în câmpul științelor umane actuale

Invitat: conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu

           Considerată  timp de secole drept „știință a științelor”, depozitară a adevărului, îndrumătoare a tuturor celorlalte forme de comprehensiune a lumii și, deopotrivă, „călăuză a rătăciților”, filosofia a fost plasată, încă de la Platon și Aristotel, în vârful ierarhiei cunoașterii și sursă fundamentală de echilibru existențial.

Cu toate că acest statut privilegiat a fost contestat vehement de științele moderne ale naturii - care s-au instituit ele însele în model de excelență a cunoașterii și producerii adevărului - acest rol de „călăuză” rezervat filosofiei nu a dispărut, pare-se, întru totul, din câmpul cercetărilor de tip socio-uman. 
        Economiștii, sociologii ori psihologii se intersectează în cercetărilor lor teoretice și metodologice, chiar fără voia lor, cu reflecția filosofică profesionalizată, în vreme de filosofii înșiși tematizează multiple date experimentale livrate de cercetarea științifică o societății și omului. Prin urmare, aceste științe sunt la rândul lor „călăuze”, dar pentru filosofie.  

Despre acest dublu statut al filosofiei, de a fi „călăuză”și, in același timp, de a fi „călăuzită”, vom vorbi in emisiunea Izvoare de filosofie din aceasta săptămână. 
Putem stabili, plecând de la această corelație, un anumit avantaj comparativ? Care sunt lecțiile tradiției în acestă privință?  

Invitat în studio este d-l conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, Director Adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București

Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/23_septembrie_2015_invitat_in_studio_este_d_l_conf_univ_dr_emanuel_mihail_socaciu-39465

Ediția din 16 oct. 2015 Cine suntem noi, românii? Abordări reflexive, cognitiv-experimentale și interculturale

            Apariția recentă, la Editura Polirom, a lucrării Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, semnată de către Daniel David, cunoscutul profesor universitar de științe cognitive clinice de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj, a produs în spațiul public românesc o serie de dezbateri aprinse la care participă, sub ochii noștri, nu doar profesioniști ai științelor umane, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, eticieni, ci și literați ori jurnaliști interesați cu toții de modul în care se configurează profilul psihologic actual al poporului român. ( a se vedea, https://danieldavidubb.wordpress.com/articole).

            „Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?”, iată întrebările la care răspunde, printr-un demers științific riguros, fundamentat experimental și intercultural, acest volum ce ne propune un fel de „poză la minut” a conștiinței de sine colective.

            Care este vestea bună a cercetării? „Vestea bună – se exprimă textual prof. Daniel David – este că, deși românii se cred așa cum nu sunt, totuși se cred așa cum ar trebui să fie. Așadar, aș spune că proiecția noastră nu reprezintă o iluzie pozitivă, ci un optimism realist. De aceea, în cazul românilor există șanse foarte mari de dezvoltare și evoluție în direcția unui model psihocultural ideal, șanse care pot crește prin acțiuni psihoculturale înțelepte și hotărâte”.   

Dar care este vestea rea? Și ce avem de făcut în viitor? Putem oare aduce corecții și ameliorări zonelor întunecoase ale psihologiei noastre colective?  

Dacă doriți să aflați care sunt acele date ce configurază partea pozitivă, luminoasă și, deopotrivă, partea negativă, întunecoasă, a profilului nostru psihologic, vă invit să urmăriți dezbaterea pe care o realizez în direct, vineri 16 oct. 2015, între orele 14.00-14.30, cu d-l prof. univ. dr. Daniel David.

Inregistrarea emisiunii poate fi accesata la adresa:

http://www.radioromaniacultural.ro/16_octombrie_2015_invitat_prof_univ_dr_daniel_david-39115

Ediția din 9 oct. 2015 Filosofia științelor umane. Explorări interdisciplinare. O emisiune comemorativă: Mihail Radu Solcan (1953-2013)

Ediția din această săptămână este dedicată memoriei unuia dintre cei mai talentați gânditori români, MIHAIL RADU SOLCAN, care s-a afirmat în  cultura reflexivă românească recentă printr-o serie de cercetări filosofice în domenii de avangardă precum logicile non-standard, filosofia minții, științele cognitive, inteligența artificală, filosofia computerelor, filosofia tehnologiei etc.

Poliglot, cunoscător de greacă și latină, știutor și a peste zece limbi (romanice, germanice, slave și orientale) cu atestate de traducător pentru limbile engleză, franceză, rusă, maghiară, germană, italiană și polonă, Mihail Radu Solcan a fost, în același timp, posesorului unui talent pedagogic înnăscut din care s-au nutrit paideic generațiile de studenți ce au urmat, în ultimele două decenii, cursurile Facultății de filozofie a Universității din București.

Punctul de pornire al evocării personalității gânditorului și profesorului Mihail Radu Solcan îl constituie apariția volumului colectiv Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail Radu Solcan, Editura Universității din București, o lucrare ce tematizează linii de cercetare deschise de către acest gânditor creativ, precum și contribuțiile sale științifice și didactice ce au marcat cultura noastră filosofică recentă.

Invitați: acad. Mircea Flonta, conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, asist. univ. dr. Constantin Vică.

Inregistrarea emisiunii poate fi accesata la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/9_octombrie_2015_filosofia_stiintelor_umane_in_memoriam_mihail_radu_solcan-38765

Ediția din 2 oct. 2015 Către un alt Descartes. Proiectul editorial: Descartes „Corespondența completă”

Vă invit în această săptămână să medităm împreună asupra actualității gândirii lui Rene Descartes (1596-1650), filosoful care a transmis posterității, între atâtea alte gânduri nemuritoare, și ideea că mintea noastră poate ajunge la adevăr, prin propriile sale puteri, dacă este folosită metodic și îndrumată de reguli clare și precise.

            Pretextul acestei dezbateri îl constituie apariția recentă la Editura Polirom al celui de-al doilea volum din seria René Descartes Corespondența completă, o lucrarea de mare erudiție ce cuprinde pe lângă traducerea schimbului de scrisori dintre Descartes și prietenilor săi, savanți, teologi, filosofi, și o cercetare asupra atmosferei culturale, spirituale, filosofice și științifice în orizontul căreia a avut loc această monumentală corespondență.

            Invitat în studio este tânărul cercetător Grigore Vida, dr. în filozofie, membru al echipei de traducere și editare al acestor impresionante lucrări.  

Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/2_octombrie_2015_invitat_cercet_st_dr_grigore_vida-38274

Ediția din 25 sept 2015. Gândirea lui Leibniz în noi contexte interpretative

Așa cum știu cu toții, una dintre cele mai încăpățânate probleme pe care le pune în fața noastră istoria gândirii filosofice și, în fond, orice abordare istorică a fenomenelor culturii, vizează enigmaticul raport temporal dintre continuitatea și discontinuitatea lumii și, firește a ideilor.  Dacă totul curge, cum inspirat spune Heraclit, atunci cum se explică faptul stabilității lumii? Ce rămâne și ce se pierde? Există oare un substrat al acestor transformări?

Ei bine, vom ataca această problemă, raportul dintre continuitate și transformare, în dezbaterea din aceasta săptămână, dar nu într-un mod abstract, ci plecând de la  un caz filosofic particular, respectiv de la gândirea celebrului filosof german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716).

Amorsa dezbaterii de astăzi o constituie o recentă lucrare apărută în limba engleză la prestigioasa editura germană Springer Ferlag, a se vedea http://www.springer.com/gp/book/9789401799553, cu titlul Metafizica lui Leibniz și adoptarea formelor substanțiale. Între continuitate și transformare, lucrare ce cuprinde o serie de articole științifice semnate de profesori și cercetători de la mari universități ale lumii  - (Dan Garber (Princeton), Roger Ariew (South Florida), Richard Arthur (McMaster Univ., Ontario), Andreas Blank (Paderborn Univ), Stefano Di Bella (Milano Univ), Paul Lodge (Mansfield Oxford), Enrico Pasini (Torino Univ), Pauline Phemister (Edinburgh Univ), Markku Roinila (Helsinki Univ) - și coordonată de cercetătorul și filosoful Adrian Niță, conf. univ. dr. la Universitatea din Craiova, Președintele „Societății Leibniz din România”,  invitatul Izvoarelor de filozofie din 25 sept. 2015.

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Nița

Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: http://www.radioromaniacultural.ro/25_septembrie_2015_invitat_conf_univ_dr_adrian_nita-37747

NOI DATE DE DIFUZARE ALE EMISIUNII IZVOARE DE FILOSOFIE

Dragi prieteni, 

în noua grila de programe a Radio România Cultural, emisiunea Izvoare de filosofie se difuzează în fiecare zi de vineri între orele 14.00-14.30

Va astept pe lungimile de undă ale RRC cu speranța că această schimbare de repere temporale sa fie în beneficiul Dvs.

Gând bun, Vorbă bună, Faptă bună!

Constantin Aslam

Ediția din 27 iunie 2015. Treptele realității. Categoriile filosofice în cercetări clasice și contemporane

 În jurul categoriilor, „cele mai înalte idei ale spiritului”, cum le definea Noica, gravitează, fără îndoială, întreaga gândire filosofică sistematică de la Platon și Aristotel încoace. Marii gânditori, precum Kant ori Hegel și, mai aproape de noi, Husserl ori Heidegger, iar din spațiul reflecției românești, Blaga și Noica, pentru a ne limita doar la nume de prim plan, au considerat că efortul filosofic de a stabili o punte de legătură între lumea limitată a experienței noastre perceptuale și lumea fără margini a gândirii este condiționată de felul în care sunt stabilite atât natura și numărul acestor categorii, dar și modul în care ele se intersectează într-un sistem coerent și atotcuprinzător.

Ei bine, despre aceste eforturi istorice, dar și despre cele mai recente cercetări privind determinarea „treptelor de realitate”, cum mai sunt numite categoriile filosofice, vă invit să vorbim în această întâlnire a noastră pe calea undelor.

Vom fi onorați de prezența în studio a d-lui acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române, într-o dezbatere despre cel mai amplu proiect de investigare filosofică a categoriilor, întreprins de cercetătorii Institutului de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei  Române. De asemenea, dezbaterea va tematiza și conținutul comunicărilor științifice prezentate la „Simpozionul Național Constantin Noica”, ediția a VII-a, Treptele realității.

Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice ale Dvs. prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.

 Invitat: acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române 

Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/izvoare_de_filosofie_21_iunie_2014_exista_o_metoda_corecta_in_filosofie-16401

Ediția din 20 iunie 2015. Pozitivitate gândirii…negative. Evaluări actuale ale filosofiei lui Emil Cioran

Sâmbătă, pe 20 iunie 2015, se împlinesc douăzeci de ani de la moartea lui Emil Cioran, poate cel mai enigmatic și disputat filosof al timpului prezent. Chiar dacă este expresia a două culturi, română și franceză - Jacques Chirac, cel de-al 22-lea Președinte al Franței, spunea despre Cioran că „ a fost mai francez decât noi toţi” –filosofia lui Emil Cioran a devenit, în ultimele decenii, planetară. Cu toții, indiferent de zona geografică în care locuim, de limba și cultura în care ne-am născut, ne regăsim instantaneu în filosofia sa. Când începi să-l citești ai impresia că Cioran îți scrie doar ție o scrisoare în care se mărturisește pe sine, dar cu gândul că, în cele rostite, are nevoie și de acordul tău sufletesc.

            Care este rădăcina acestui sentiment straniu de intimitate?

Asupra acestei întrebări vă invit să facem un schimb de opinii în întâlnirea pe calea undelor din această săptămână, pe care o dedicăm comemorării celor douăzeci de ani de la trecerea în eternitate a lui Emil Cioran.

Invitat în studiu este dl Horia Pătrașcu, exeget al gândirii cioraniene, dr. în filozofie, tânăr cercetător și profesor, care ne propune o grilă de lectură a lucrărilor lui Cioran, plecând de la felul în care acesta s-a văzut pe el însuși ca filosof. ”Nu cunosc, în ultimă instanţă, decât două mari probleme cardinale: cum să suporţi viaţa şi cum să te suporţi  pe tine însuţi”. (Convorbiri cu Cioran, Humanitas, p. 254).

Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice ale Dvs. la numerele de telefon ale RRC.

Invitat: prof. dr. Horia Pătrașcu  

Înregistrarea emisiunii de află la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/izvoare_de_filosofie_14_iunie_2014_emil_cioran_un_psihologterapeut-16030

Ediția din 13 iunie 2015 Între cer și pământ. Valențe filosofice ale textelor patristice

Practicarea filosofiei ca hermeneutică a textelor clasice greco-latine premoderne, patristice și scolastice, reprezintă, fără îndoială, una dintre remarcabilele contribuții ale tinerei generații de filosofi români, care au racordat cultura noastră reflexivă la marile proiecte intelectuale europene. Acest efort cărturăresc, fără precedent în tradiția noastră filosofică, cunoscut doar în cercul restrâns al specialiștilor, începe să ajungă și în conștiința publicului nostru cultivat, pe măsură ce traducerile, exegezele și cercetările din această zonă de practică filosofică, argumentează că investigarea trecutului este absolut necesară pentru o mai bună înțelegere a prezentului.

Ei bine, despre relevanța filosofică a acestor cercetări erudite care, de cele mai multe ori, se exercită pe texte sincretice, de mărturisire creștină, mistice ori teologice, vom vorbi în această ediție a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la o recentă lucrarea semnată de tânărul filosof și cercetător, Florin Crîșmăreanu, Analogie și hristologie. Studii dionisiene și maximiene.  

Subiectul dezbaterii îl va constitui „analogia”, o facultate ori putere a minții noastre, teoretizată încă de Aristotel, prin intermediul căreia noi putem înțelege, plecând de la diversele relații de asemănare, modul în care diversitatea lucrurilor participă, într-un fel sau altul, la unitatea nevăzută a lumii.

Care sunt sensurile filosofice și teologice ale analogiei? Este justificată „pretenția” analogiei de a se institui într-un mijloc de cunoaștere a „celor divine”? Ce importanță are, pentru filosofia actuală, studiul diverselor forme ale gândiri analogice?

Acestea sunt întrebările și provocările dezbaterii din această săptămână la care vă invit, ca de obicei, să participați, prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.

Invitatul nostru, dl Florin Crîşmăreanu este licenţiat în filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi [2004]; a urmat studii de master în filosofie, 2004-2006, specializarea „Teorii şi practici ale interpretării“, în cadrul aceleiaşi universităţi; în anul 2009 a obţinut titlul de doctor în filosofie [Universitatea „François Rabelais“, Tours, şi Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi] cu teza în cotutelă internaţională Le concept de métaphysique chez Francisco Suarez. De l’analogia entis à l’univocité de l’être.

În prezent este cercetător ştiinţific la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi. 

 Invitat: cercet. șt. dr. Florin Crîșmăreanu

Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_iunie_2015-33155

Ediția din 6 iunie 2015. Fidelitate, Interpretare, Creație. Paradoxuri ale traducerii filosofice

Se spune, pe bună dreptate, că într-o cultură traducerile nu pot suplini creaţia originală. Pe de altă parte, este tot atât de adevărat că traducerile pot fi văzute și ca un test de maturitate intelectuală în sensul cunoscutului adagiu: „traducerile nu fac o cultură, dar o reprezintă”.

Dacă în privința necesității de a poseda în limba proprie marile opere intelectuale și artistice produse în alte culturi există un acord unanim, nu același lucru îl putem spune despre actul însuși al traducerii. Dilemele, controversele și dezbaterile în jurul proceselor cognitive și lingvistice implicate în actul traducerii sunt atât de complexe încât, pentru atenuarea lor, s-a inventat un nou domeniu de expertiză, traductologia, știința și arta traducerii, devenită în ultima vreme obiect de studiu universitar și academic.

Cum se raportează filosofia la acest proces enigmatic, mijlocit de actul traducerii, în care o cultură se întâlnește cu alte culturi?

Aceasta este întrebarea la care vă invit să facem un schimb de opinii, plecând de la poziția ambiguă pe care o dețin filosofii în această chestiune. Pe de o parte, filosofii sunt chemați, în calitatea lor de purtători ai gândirii critice, să propună analize conceptuale și reflexive asupra actului însuși de traducere. Pe de altă parte, filosofii sunt constrânși, în virtutea competențelor lor, să traducă marile texte aparținând propriului domeniu de exercițiu intelectual.

Invitat în studio este cunoscutul traducător şi eseist Cătălin Cioabă, lector univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universității din București. Între altele, domnia sa a tradus lucrarea Drumul gândirii lui Heidegger de Otto Poggeler, 1998. A retradus, tot pentru Editura Humanitas, prelegerea heideggeriana Prolegomena. Zur Geschichte des Zeitbegriffs, Prolegomene la istoria conceptului de timp şi, în colaborare cu Gabriel Liiceanu, capodopera lui Heidegger, Sein und Zeit, Fiinta si timp. Este, de asemenea, traducător și cotraducător al mai multor volume: Martin Heidegger, Repere de drumul gândirii, Corespondența lui Heidegger cu Hanah Arendt, Ludwig Wittgenstein, Jurnale 1914-1916 și Scrisori despre Tractatus.

Astept intervențiile radiofonice ale Dvs. la cunoscutele telefoane ale RRC.

 Invitat: lector univ. dr. Cătălin Cioaba  

Înregistrarea emisiunii se află la adresa:  

http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_iunie_2015-33155