Ediția din 2 octombrie 2026: Rolul filosofiei în formarea științei moderne. Incursiune în gândirea lui G. W. Leibniz

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, pătrundem în laboratorul de idei al uneia dintre cele mai complexe și enciclopedice minți din istoria culturii europene: Gottfried Wilhelm Leibniz. Cu ocazia apariției recente la Editura Academiei Române a volumului Scrieri științifice — cel mai nou tom din colecția Opere Leibniz, coordonat sub egida Societății Leibniz din România —, ne propunem să discutăm despre o latură adesea mai puțin cunoscută a gândirii celebrului filosof german, dar absolut esențială pentru înțelegerea sistemului său: contribuția leibniziană la constituirea științei moderne. 

De la dinamica fizică și disputa asupra „forțelor vii” (vis viva), până la invenția mașinilor de calcul, teoria mișcării, optică, botanică sau geologie, scrierile științifice ale lui Leibniz dezvăluie o viziune unificată asupra cunoașterii. Pentru filosoful german, cercetarea naturii nu a fost niciodată separată de fundamentele filosofice; mecanismul fizic și finalitatea metafizică se completează într-o ordine armonioasă. Cum se reconciliază rigurozitatea matematică și experimentală cu principiile filosofice precum cel al rațiunii suficiente sau al continuității? Ce loc ocupă experimentul și aplicația tehnică în sistemul leibnizian? 

Pentru a analiza aceste teme, îl vom avea ca invitat pe coordonatorul ediției și unul dintre traducătorii volumului, este vorba despre cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, cercetător la Institutul de Filosofie „C.R. Rădulescu-Motru” al Academiei Române și președinte al Societății Leibniz din România. Specialist de marcă în filosofia modernă și editor de cursă lungă al operei leibniziene în limba română, Adrian Niță ne va ajuta să descifrăm contextul, mizele și actualitatea acestor texte fundamentale. 

Vă așteptăm să vă alăturați dezbaterii noastre vineri, 2 octombrie 2026, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 septembrie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice

 

Săptămâna aceasta redeschidem, pentru prima oară în acest sezon de toamnă, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom finaliza cuvintele aferente literei phi și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera hi. Pe această cale, vă propunem un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 octombrie 2026: Mărturii estetizate. De la teologia iudaică la poetica suferinței

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune în genealogia ideii de „mărturie”, de la geneza sa în gândirea iudaică, până la sensurile sale filosofice din secolul al XX-lea și la modul în care experiența exilului s-a transfigurat în expresii estetice și filosofice fundamentale. Vom urmări modul în care trauma istorică devine sursă a unei dispoziții existențiale și estetice.

Cum a reconfigurat exilul babilonian nu doar identitatea unui popor, ci și reprezentarea divinului? În ce fel devine suferința un canal de mărturisire, de la deșertul profetic biblic până la deșertăciunea existențială și exilul lingvistic al secolului XX?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, care îl are ca invitat pe Ștefan Bârzu, doctor în filosofie, cercetător în cadrul proiectului BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură și lector asociat al Universității Naționale de Teatru și Film ,,I.L. Caragiale”. Studiile sale universitare s-au axat pe gândirea lui Søren Kierkegaard, iar în prezent cercetează domeniul esteticii, lucrând cu teatrologi, coregrafi și actori în formare.

Împreună cu invitatul nostru vom analiza cum «țipătul» profetic la Fundoianu se transformă într-o rugăciune fără zeu, cum «fuga» și contrapunctul liric la Celan transformă conditio judaica într-o metaforă a conditio humana, și cum deturul conceptual operat de Simone Weil reinterpretează suferința ca «de-creație» și grație.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin lumea ideilor vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 septembrie 2026: Incursiuni la limitele condiției umane. Despre nemurire, rău și ignoranță

 

Săptămâna aceasta la prima ediție a emisiunii Izvoare de filosofie din noua grilă de toamnă a Radio România Cultural, vă invităm la o meditație lucidă asupra uneia dintre cele mai profunde mize ale condiției umane: raportul crucial dintre finitudinea existenței noastre și fascinația ancestrală pentru nemurire. Punctul de plecare al dezbaterii noastre îl constituie cel mai recent volum semnat de cunoscutul filosof, filolog și eseist Andrei Cornea, intitulat Povestea nemuririi și proaspăt apărut la Editura Spandugino.

Pornind de la ceea ce autorul numește „falia fundamentală” dintre sentimentul finitudinii și idealul nemuririi, volumul propune o analiză critică a modului în care gândirea occidentală – de la marile epopei ale Antichității, la platonism, teologie creștină și până la utopiile tehnologice contemporane – a încercat să îmblânzească sau să nege caracterul ineluctabil al morții.

În emisiunea noastră de vineri vom încerca să scoatem la iveală legăturile de profunzime dintre nemurire și alte tematici celebre ale filosofiei, cum ar fi problema răului sau cea a ignoranței.  Pe această cale, vom putea înțelege mai bine modul în care această idee improbabilă a veșniciei a alimentat, de-a lungul timpului, toate eforturile culturale umane, de la artă și literatură, la știință și filosofie.

Pentru a parcurge acest itinerar ideatic complex, îl avem ca invitat pe autorul cărții, Andrei Cornea, profesor al Facultății de Litere a Universității din București, clasicist de marcă, eseist și traducător a multiple opere fundamentale ale Antichității, printre care amintim opera integrală a lui Platon și Plotin, precum și Metafizica lui Aristotel.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în metafizica finitudinii noastre vineri, 11 septembrie, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru