Ediția din 28 februarie 2025: Estetica Mărturiilor în Epoca Post-Holocaust

 

Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.

Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 Februarie 2025: Despre fenomenele psihice din perspectivă empirică. Incursiune în gândirea lui Franz Brentano

 

Emisiunea din această săptămână este dedicată unui eveniment editorial de primă importanță pentru piața de carte din România în general și pentru mediul filosofic românesc, în mod special. Este vorba despre apariția, la finele anului 2024, sub egida Editurii Humanitas, în primă traducere în limba română, a uneia dintre cele mai influente cărți pentru gândirea filosofică a secolului al XX-lea. Este vorba despre volumul Psihologia din punct de vedere empiric, apărut în 1874, scris de Franz Brentano și tradus acum de Alexandru Bejinariu și Ion Tănăsescu.

Încă de la începuturile culturii europene, problema interiorității umanului și a dinamicii lumii noastre interioare au fost teme de reflecție centrale gândirii filosofice. Fie că vorbim despre conceptul antic de suflet, despre noțiunea modernă de conștiință sau despre ideea contemporană de psihic, toate acestea sunt încercări de înțelegere și de tematizare a unor fenomene care sunt pe cât de evidente, pe atât de greu de prins cu instrumentele obișnuite ale gândirii naturale: fenomenele psihice.

Cu această ocazie, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vom redeschide și noi discuția despre felul de a fi al fenomenelor psihice și despre modalitățile în care acestea pot fi studiate în mod riguros și științific, cu pornire de la lucrarea lui Franz Brentano. În cele 50 de minute de emisie, vom încerca să intrăm în detaliile distincției dintre fenomenele psihice și cele fizice, vom vedea cum putem gândi o disciplină care are ca obiect de studiu actele noastre de conștiință, precum și care este relevanța acestei discuții pentru filosofia zilelor noastre.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îi vom avea ca invitați chiar pe traducătorii volumului luat ca prilej al discuției noastre, anume pe Ion Tănăsescu, cercetător al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și pe Alexandru Bejinariu, membru al Societății Române de Fenomenologie.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 februarie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice - Ediție Specială: Vocabularul educației

 

Săptămâna aceasta, cu ocazia dezbaterii generate în jurul noilor planuri-cadru pentru învățământul preuniversitar, am pregătit o ediție specială a Abecedarului gândirii grecești antice, în care vom discuta situația limbilor clasice în sistemul românesc de învățământ, dar și etimologiile cuvintelor din vocabularul românesc al educației. Cu această ocazie, vom descoperi originile grecești și latinești ale unor termeni precum „educație”, „învățare”, „studiu”, „școală” sau „elev”.  

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră la originile etimologice ale vocabularului contemporan al educației, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții vineri, pe data de 14 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 ianuarie 2025: Înapoi la Păltiniș! Constantin Noica în scrisori, amintiri și evocări

 

Unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale României perioadei comuniste, cu efecte vizibile până astăzi, a fost școala de filosofie inițiată de Constantin Noica la Păltiniș, începând cu anii 1970. Gândită, după chiar spusele filosofului, ca „o școală în care nu se predă nimic”, Păltinișul a fost locul de inițiere în gândirea filosofică și în cultura umanistă în genere al unora dintre cele mai importante personalități culturale ale României de după anul 1990.

Cu toate acestea, moștenirea școlii lui Noica nu se rezumă doar la atât. Dincolo de reușitele culturale ale discipolilor lui Noica, și poate mai important decât ele, este faptul că la Păltiniș s-a născut „un model paideic în cultura umanistă”, ca să folosim o sintagma propusă de Gabriel Liiceanu ca subtitlu elocvent al cărții sale Jurnalul de la Păltiniș, o carte ce a fascinat generații întregi de studenți și a deschis multora dintre ei pofta pentru filosofie.

Acum, la 42 de ani de la prima apariție a Jurnalului de la Păltiniș, experiența spirituală pricinuită de Constantin Noica dobândește concretețe și viață prin publicarea unui volum de epistole și  evocări ale „aventurii spirituale” care a marcat filosofia și cultura română în genere și care a ajuns să fie cunoscută, ulterior, sub numele de „Școala de la Păltiniș”. Cu această ocazie, dedicăm și noi ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie unei dezbateri prilejuite de apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului „Am inventat Păltinișul!” Scrisori, Amintiri, Evocări, un volum ce conține scrisori și texte, unele dintre ele inedite până acum, scrise de Constantin Noica, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu,

Cum s-a format „Școala de la Păltiniș”? Care sunt efectele peste ani ale „fenomenului Păltiniș” asupra culturii noastre? Ar mai putea fi o astfel de „școală în care nu se predă nimic” posibilă astăzi?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția de săptămâna asta, alături de

invitații noștri: Grigore Vida, care este secretar științific al Secției de Filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române și editor al volumului luat ca temă a discuției noastre și Ioan Alexandru Tofan, profesor al Departamentului de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde susține cursul de Filosofie românească, dar și cursuri de Filosofia religiei, Hermeneutică radicală și Practici ale interpretării.

            Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 Ianuarie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

Săptămâna aceasta deschidem, pentru prima oară în 2025, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 31 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 ianuarie 2025: Viață și locuire. Incursiune în filosofia arhitecturii

Dintre toate speciile de animale ce trăiesc pe Terra, omul este singurul care își organizează viața în jurul unor artefacte culturale, învestite cu valoare atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere emoțional. Fie că ne gândim la simplele lucruri pe care le folosim în viața de zi cu zi, fie că vorbim despre monumente arhitecturale impozante sau despre opere de artă, fiecare lucru din jurul nostru poartă cu sine „aura” umanității și a istoriei sale.

Tocmai de aceea, din punct de vedere filosofic, viața omului, așa cum este ea reflectată prin artă, este unul dintre fenomenele fundamentale ce merită gândite și înțelese de filosofie și, într-un anumit sens, această înțelegere constituie miza filosofiei înseși. În același timp însă, viața este și unul dintre cele mai greu de surprins fenomene. Din momentul în care îi atribuim o definiție, ea deja ne scapă printre degete, tocmai deoarece este caracterizată, în chiar esența sa, de schimbare și nestatornicie, de dinamism și tensiuni interioare imposibil de reconciliat.

Cum putem gândi din punct de vedere filosofic viața însăși? Ce semnificație are arta pentru existența umană? Cum putem gândi arhitectura ca artă a locuirii?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri în emisiunea noastră din această săptămână, care-l va avea ca invitat pe Ștefan Vianu, doctor în filosofie al Universității din Geneva și cadru didactic al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Prilejul discuției noastre este lansarea, sub egida editurii Polirom, a unui nou volum semnat chiar de invitatul nostru, intitulat Sens Interzis. Adevăr, devenire, locuire, lansare care va avea loc pe data de 7 februarie 2025, începând cu orele 19:00, la Librăria Humanitas Cișmigiu.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2024

 

Ca de obicei, cu ocazia intrării în noul an, dedicăm prima ediție a Izvoarelor de Filosofie din 2025 unei retrospective complete a celor mai importante evenimente filosofice care au marcat peisajul nostru cultural în anul ce tocmai s-a încheiat. În cele 50 de minute de emisie, vă invităm pentru o radiografiere a cărților, articolelor științifice și manifestărilor academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu printre cărți și teorii filosofice, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 decembrie: Relația intimă discursului filosofic cu poezia. Incursiuni într-o estetică a poeziei

 

Privind la istoria filosofiei, se observă cu ușurință că discursul filosofic s-a împletit cu cel poetic încă din cele mai vechi timpuri. Nu numai că începuturile filosofiei au stat sub semnul poeziei, reflecțiile multor filosofi presocratici împrumutând forma versificației homerice, dar problematica poeziei a fost, ea însăși, o temă constantă a gândirii filosofice. De la considerațiile platonice din Republica, până la tratatul despre Poetică a lui Aristotel, de la tratatele fondatoare ale esteticii moderne de secol XVIII, până la reflecțiile heideggeriene asupra poemelor lui Hölderlin, poezia a fost văzută ca expresia artistică prin excelență și, în același timp, ca o formă de discursivitate intim corelată cu gândirea filosofică, dar în același timp opusă oarecum acesteia.

Conexiunea intimă a filosofiei cu poezia, la care ne referim aici, nu se rezumă însă doar la spațiul gândirii europene în genere, ci poate fi regăsită și în cultura română. Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, ne propunem să explorăm relația dintre gândirea filosofică și cea poetică, cu pornire de la Cursul de estetica poeziei a lui Vladimir Streinu, publicat de curând la editura Muzeul Literaturii Române. Cum se definește spațiul poetic în raport cu cel al gândirii? Care sunt principalele categorii ale unei estetici a poeziei? Cum putem gândi poezia în lipsa unei definiții reale?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri, alături de Luana Stroe – asistent universitar în cadrul Departamentului de Studii Literare al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și editor al cărții de la care pornim discuția noastră de astăzi – și Mihai Ometiță - cercetător afiliat la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și lector asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), unde predă cursuri de filosofia artei, esteticile cotidianului și filosofia filmului.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Decembrie 2024: Statutul artistului în era social media. Cum a schimbat mediul digital arta?

De-a lungul istoriei culturii occidentale, imaginea artistului a trecut prin mai multe modificări. De la statutul de meșteșugar asociat în Antichitate și Evul Mediu, până la statutul de geniu asociat cu artistul autentic în Modernitate, raportarea noastră la marile personalități creatoare a depins întotdeauna de o sumă de factori care țin de presupozițiile și asumpțiile pe care le avem despre artă în general și despre rolul social al artistului în mod particular. 

Unul dintre factorii determinanți pentru statutul artistului în zilele noastre este, fără îndoială, apariția lumii digitale și rețelelor de socializare. Odată cu internetul și cu accesul la informație pe care acesta ni-l garantează, expunerea noastră la artă a crescut exponențial, la fel cum a crescut și numărul artiștilor care-și expun, în diversele medii digitale, opera. Care este impactul acestei creșteri exponențiale a expunerii la artă asupra concepției noastre despre artist? Care este statutul artistului în contemporaneitate? Ce efect au toate acestea asupra concepției noastre privitoare la artă?  

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem în ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, alături de Adrian Constantin Medeleanu, lector al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce își propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea din domeniul jocurilor video contemporane.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 Decembrie: Iubire, libertate și fericire. Incursiune în filosofia emoțiilor

 

Încă din epoca clasică a filosofiei grecești, statutul emoțiilor pentru filosofie a fost unul ambiguu. Pe de o parte, afectivitatea a fost una dintre temele fundamentale de reflecție pentru marii filosofi din istoria culturii europene. Pe de altă parte însă, emoțiile au fost adesea privite ca făcând parte din latura „sălbatică” a ființei umane, fiind necesară o îmblânzire sau o educare a lor cu ajutorul rațiunii.

Pentru Platon, de exemplu, pasiunile erau comparate cu un „cal nărăvaș”, care trebuie strunit și ghidat de intelect ca de un vizitiu. Pentru Aristotel, emoțiile erau privite ca niște elemente impure ale ființei omului, care trebuie purificate prin artă. Urcând mai departe pe firul istoriei filosofiei, odată cu epoca creștină, afectivitatea a fost studiată cu mult interes, în special pentru potențialul său dual. Ea putea asigura mântuirea, dar și damnarea; putea fi o cale spre cunoașterea lui Dumnezeu, dar și o breșă în ființa omului, prin care păcatul poate pătrunde.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie ne propunem să redeschidem problematica vastă a emoțiilor pentru a vedea care este locul lor în filosofie și rolul lor în funcționarea ființei umane.

Prilejul acestei discuții este lansarea, sub egida editurii Humanitas, a volumului Tratat de filozofia emoțiilor. Despre iubire, libertate, fericire, semnat de cunoscutul filosof și eseist Horia Vicențiu Pătrașcu, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al revistei Anthropos – revistă de filosofie, arte și umanioare. Pentru aceia dintre dvs. care doresc să participe la evenimentul de lansare, acesta va avea loc în această duminică, pe data de 8 decembrie, începând cu ora 17:00, la standul editurii Humanitas de la Târgul de Carte Gaudeamus.

Invitatul pentru această săptămână al Izvoarelor de Filosofie va fi chiar autorul volumului luat ca pretext al discuției noastre, alături de care vom face o incursiune în istoria a trei noțiuni fundamentale din sfera afectivității umane, anume iubirea, libertatea și fericirea.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru