Anul acesta se fac 80 de
ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic,
social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem
vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce
mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în
mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective
asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.
Astfel se ridică însă, din
perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum
putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă
de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm
caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o
imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?
Acestea
sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră
din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în
filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București,
cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și
directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta
biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii
estetizate, Estetica politizată și viață pură.
Vă invităm și pe dvs. să vă
alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele
21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu