Ediția din 14 aprilie: Între religie și filosofie. Sensul filosofic al Sărbătorilor Pascale

        Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie va fi, cum este și firesc, una dedicată sărbătorilor pascale. În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție, ne vom interoga privitor la raportul dintre filosofie și religie, la sensul filosofic la Învierii, precum și la relevanța filosofică a gândirii teologice. 

Deși în ultimele secole filosofia s-a delimitat din ce în ce mai mult de religie, la nivel istoric putem observa că, mai bine de un mileniu, a existat o relație strânsă, aproape simbiotică între cele discipline. Începând de la primii Părinți ai Bisericii, până la gânditorii Evului Mediu târziu, problemele religiei au fost puse în termenii fundamentali ai filosofiei grecești și, mai mult decât atât, ele au fost abordate cu instrumente filosofice. Tocmai de aceea,  considerăm că acesta este un prilej bun să redeschidem dezbaterea privitoare la filosofia religiei și la modul în care putem înțelege sărbătorile pascale din perspectiva gândirii filosofice. 

        Care este sensul filosofic al Învierii? Care sunt principalele provocări filosofice ridicate de această sărbătoare religioasă? Cum mai poate fi gândit sensul profund al acestei sărbători pentru omul contemporan?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această seară alături de Luigi Bambulea, lector al Universității Naționale de Arte din București, unde predă cursurile și seminarele de Istoria Artei, doctor în litere, doctorand în arte vizuale și absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă Babeș-Boyai din Cluj Napoca.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de pe 14 aprilie, din Vinerea Mare, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 Aprilie: Utopiile filosofiei și promisiunea unei „vieți adevărate”

 

Privind la istoria filosofiei, de la perioada presocratică până în scrierile zilelor noastre, observăm că există, în mod constant, o tendință de a plasa existența plenară, adevărată, în altă parte decât în viața noastră actuală. Fie că ne gândim la sectele filosofice ale Antichității, la narațiunile soteriologice ale marilor religii sau la narațiunile contemporane privitoare autenticitate și la descoperirea sinelui adevărat, observăm prezența constantă a unei vieți promise, utopice, spre care gândirea tinde, dar pe care nu o poate atinge în existența actuală.

            Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre utopiile filosofiei și despre rolul pe care acestea încă îl joacă în viața noastră. Care sunt principalele utopii ale filosofiei? Cum au modelat acestea raportarea filosofilor la lume? Cum putem surprinde aceste utopii în discursul filosofic contemporan?

 

           Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână alături de Horia Vicențiu Pătrașcu, –  filosof, eseist, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al revistei Anthropos, o revistă de filosofie, arte și umanioare, care își propune să umple un imens gol din cultura și societatea română: preocuparea față de om.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 7 aprilie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 Martie: Filosofia în societate. Starea actuală a filosofiei în România

 

La sfârșitul acestei săptămâni, în perioada 31 martie – 2 aprilie, va avea loc în Cluj-Napoca prima ediție a simpozionului Stările generale ale filosofiei, un eveniment de amploare ce va reuni profesori, cercetători și studenți din toate marile centre universitare, cu scopul lansării unei dezbateri naționale privitoare la situația filosofiei în România.

Emisiunea „Izvoare de filosofie” se alătură acestui demers și, pentru ediția de vineri seară, vă propunem o radiografie a stării actuale a filosofiei în societatea noastră, precum și o discuție privitoare la rolul pe care filosofia l-ar putea avea într-o societate democratică matură. Dincolo de a fi doar o profesie printre altele, filosofia dezvoltă un set de abilități esențiale pentru înțelegerea lumii în care trăim. Argumentarea, gândirea critică, dialogul rațional, toate acestea sunt instrumente importante în combaterea știrilor false, a pseudo-științei și a tribalizării societății după modelul bulelor virtuale de pe rețelele de socializare.

Care este starea actuală a filosofiei în România? Cum poate fi aceasta promovată în rândul tinerelor generații? Cum poate fi stimulat învățământul filosofic din România?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom schița niște răspunsuri astăzi, alături de Ciprian Mihali,  doctor în filosofie, conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și organizator al simpozionului „Stările Generale ale Filosofiei”. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de impresionant de cărți de autor și studii de specialitate, dar este și una dintre cele mai importante voci care promovează filosofia și gândirea critică din spațiul cultural românesc.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 31 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 Martie: Abecedarul gândirii grecești antice. Argument pentru studiul limbilor clasice

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaisprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom pune în discuție și necesitatea prezenței limbilor clasice – latina în special, dar și limba greacă – în învățământul preuniversitar românesc, dând argumentele pentru care studiul acestora poate oferi un plus de profunzime viitorilor studenți din filosofie, filologie, dar și din alte domenii ale științelor umaniste. 

Pentru a ilustra acest argument vom parcurge, ca de obicei, cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante, care ne oferă un plus de claritate în privința înțelesului conceptelor filosofice, dar și o mai bună perspectivă istorică asupra dezvoltării lor. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 24 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 Martie: Existența umană în societatea digitală. Provocări etice ale lumii actuale.

            

În ultimii ani, lumea devine din ce în ce mai mult un spațiu digital. Călătorim și vorbim cu prietenii noștri prin interfața ecranelor smartphone-urilor, ne facem cumpărăturile online,  suntem la un click distanță de orice informație și participăm alături de milioane de oameni la evenimentele digitale care au loc în întreaga lume. Cu toate acestea, există și reversul medaliei. Psihologii vorbesc din ce în ce mai des despre dependența de digitală, fake-news-urile se răspândesc cu o viteză mult mai mare decât informațiile veridice și trăim din ce în ce mai mult în bulele noastre digitale, lipsiți de un dialog autentic. 

            Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere critică privitoare la modul în care existența umană s-a transformat în societatea digitală a zilelor noastre. Cum s-a schimbat sensul ideii de prietenie și încredere în lumea informațională actuală? Care este relația omului contemporan cu tehnologia? Care sunt noile provocări etice ce trebuie adresate de filosofii zilelor noastre? 

            Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom deschide discuția de vineri seară alături de Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București, doctor în știința calculatoarelor din 2005 și, din 2021, absolventul programului de master „Etică aplicată în societate, afaceri și organizații“ la Facultatea de Filosofie a Universității din București. 

            Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului SOCIETATEA DIGITALĂ. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?, semnat chiar de invitatul nostru din această săptămână, o apariție editorială insolită în mediul cultural românesc, care oferă un ghid necesar navigării prin noua societate digitală și păstrării demnității umane în întâlnirea cu tehnologia.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 17 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 martie: Problema devenirii și treptele realului. Immanuel Kant în gândirea lui Constantin Noica

Privind la istoria filosofiei românești, putem observa cu ușurință o întreagă tradiție de exegeză și comentariu la operele kantiene. Încă de la Ion Zalomit, primul profesor de filosofie al Facultății de Litere din București, care a susținut în anul 1848 la Berlin o disertație despre Principiile și meritele filosofiei lui Kant, până la exegezele contemporane din domeniul studiilor kantiene, majoritatea marilor gânditori români și-au măsurat forțele spirituale cu impresionantul sistem de gândire kantian.

Din toată această tradiție însă, cazul lui Constantin Noica este unul aparte. Susținându-și lucrarea de licență în anul 1931 pe problema lucrului în sine la Kant, gânditorul român revine constant asupra filosofiei acestuia până în perioada de maturitate, când publică, în anul 1981, Devenirea întru ființă, cea mai importantă lucrare a sa după părerea majorității exegeților. În aceste cinci decenii, raportarea lui Constantin Noica la Kant se transformă de la una exegetică, la o refundamentare critică din temelii a sistemului filosofului german. 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem o revenire critică asupra dezvoltării gândirii noiciene în relație cu filosofia lui Immanuel Kant, parcurgând toate momentele principale, de la lucrarea de licență din anul 1931 până la Devenirea întru ființă. Care sunt principalele teme noiciene sesizabile în gândirea filosofului de la Păltiniș?  Care este rolul lui Kant în economia sistemului noician? Putem vorbi despre un „Kant al lui Noica”?

Acestea sunt doar trei dintre întrebările asupra cărora ne aplecăm în această seară alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și Cercetător al Centrului de cercetare a istoriei ideilor filosofice. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 10 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 martie: Capitalul cultural și capitalismul artistic. Reflecții asupra dez-estetizării artelor

Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea,  pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu. 

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim? 

Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice. 

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 februarie: Despre „neseriozitatea” filosofiei. O istorie a ironiei filosofice

 

Filosofii în general nu au reputația de a fi printre cei mai amuzanți oameni. Despre Kant, de exemplu, se spune că nu ar fi râs niciodată. Cu toate acestea, deși nu se numără printre „marile teme” ale filosofiei, ironia este un element constant al discursului filosofic din toate timpurile.

De la celebra ironie socratică, prin intermediul căreia Socrate își mima neștiința pentru a dezvălui, de fapt, lipsa de cunoaștere a interlocutorilor, până la ipostazele postmoderne ale ironiei, sesizabile în atitudinile de tip cinic ale fenomenelor legate de cultura pop, discursul filosofic este presărat cu multiple forme de ironie complexă și subtilă. Deși uneori greu sesizabile, aceste forme de ironie dau farmec și savoare filosofiei, dar ne pot spune ceva și despre natura umană în genere.

Tocmai de aceea, pentru discuția din această săptămână, vă propunem o incursiune de 50 de minute în istoria ironiei filosofice, pentru a scoate la iveală modul în care ironia umanizează chiar și cel mai sobru și abstract discurs filosofic. Ce este ironia și care sunt formele acesteia? Cum putem înțelege relația dintre ironie și umanitate? Cum putem gândi filosofic ironia?

Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția noastră din această seară, alături de Liviu Cocei, doctor în filosofie al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și cadru didactic al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de jos” din Galați.

Prilejul dezbaterii din această săptămână este publicarea de curând, sub semnătura invitatului nostru, la editura Eikon din București, a cărții „Homo Ironicus. O abordare antropologică a ironiei filosofice”, o apariție editorial insolită în peisajul cultural românesc.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 17 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 februarie: Autenticitatea – De la descoperire de sine la creație de sine

Ideea de autenticitate apare, de ceva timp, în cele mai diverse contexte. De la tratatele filosofice specializate în zona eticii, până la discursul public și de la strategiile de marketing ale marilor companii, până la întreaga industrie a dezvoltării personale. Tocmai de aceea, epoca noastră a fost numită, în mod inspirat, și „o epocă a autenticității”. 

            Cu toate acestea, pentru a putea înțelege rădăcinile filosofice ale tendințelor actuale, dar și pentru a repune conceptul de autenticitate pe terenul ferm al gândirii, avem nevoie de o incursiune în istoria filosofiei moderne, pentru a vedea care sunt fațetele acestei idei complexe și fascinante. Pe parcursul celor 50 de minute de emisie, vă propunem o călătorie fascinantă în filosofia autenticității, de la filosofii antici la Jean Jacques Rousseau și de la Kierkegaard la existențialiștii secolului al XX-lea. 

            Ce este autenticitatea și cum o putem defini? Care sunt precursorii antici ai acestui concept? Care sunt formele pe care autenticitatea le ia o dată cu venirea modernității? Care mai este locul autenticității în lumea actuală, din ce în ce mai virtualizată?

  
          Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția noastră alături de Daniel Nica, doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, unde predă etică și gândire critică. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din afară precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013) și Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire, (2015) 

            Discuția din această săptămână este prilejuită de apariția, de curând, la editura Ratio et Revelatio, a celui mai recent volum semnat de Daniel Nica, Cine sunt Eu? Autenticitatea și limitele sale morale, o incursiune pasionantă în filosofia autenticității. 

             Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, pe 10 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 februarie: De la paideia greacă la legile educației. Rostul filosofiei în formarea omului contemporan

Încă din Antichitate, filosofia a fost o parte importantă a tuturor sistemelor de educație. De la paideia grecească, trecând prin învățământul teologic al Evului Mediu și ajungând până în Modernitate, vedem cum fiecare epocă a integrat, în funcție de propriile necesități și rigori, filosofia ca disciplină fundamentală în formarea tinerelor generații. 

            În același timp însă, în fiecare epocă au existat dezbateri extinse privitoare la rostul filosofiei în educație. Fie că ne gândim la filosoful-rege din Republica lui Platon, fie că ne gândim la învățământul medieval, ce punea filosofia în slujba teologiei, sau la învățământul modern, ce se raporta la filosofie ca la cea mai importantă știință a spiritului, de fiecare dată observăm cum locul și importanța filosofiei într-un sistem de educație este „negociat” la masa argumentelor și croit pe calapodul unei anumite epoci. 

            Prin urmare, dincolo de problemele perene pe care le propune, filosofia se configurează istoric, răspunzând adesea cerințelor educaționale ale unei anumite epoci. Odată cu dezbaterile actuale privitoare la noile legi ale educației, se pune din nou problema definirii rolului filosofiei și al umanioarelor în formarea omului contemporan, precum și al modului în care această disciplină ar trebui predată noilor generații. Care este importanța filosofiei pentru învățământul contemporan? Care sunt problemele pe care ea ar trebui să le adreseze? Care sunt abilitățile pe care ea le dezvoltă?

            Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de astăzi alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de bioetică.

            Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru