Apariția recentă la Editura Institutul European a
lucrării, Lectia uitata a educatiei.
Intâlnirea micului prinț cu vulpea, semnată de cunoscutul filosof al
educației, prof. univ. dr. Emil Stan, redeschide, între altele, și unul dintre
cele mai controversate dosare ale actualei reforme școlare ce vizează, cum se
știe, spațiul educațional european în integralitatea sa. Este vorba despre
ampla schimbare de paradigma prin care se trece de la educaţie, respectiv de la
formarea personalităţii, la învăţare, adică la achiziționarea de competenţe şi
deprinderi, fapt care a produs schimbări radicale atât în (re)definirea idealului
educațional, al curriculei școlare, cât și în cel al stabilirii profilului de
personalitate umană pe care-l proiectează școala.
Care este idealul de om către care se îndreaptă
astăzi învățământul european? Ce impact are asupra școlii și educației
sistematice lumea Internetului și a realității virtuale? Îl va înlocui, așa cum
susțin multiple voci, homo videns pe homo sapiens? Cum pot fi atinse, în mod
concret, cele patru mari obiective ale învățământului european: „a învăța să
știi”, „a învăța să faci”, „a învăţa să trăieşti împreună cu alţii”, „a învăţa
să fii”?
Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem
împreună cu dumneavoastră, doritori în a participa la dezbatere prin
intermediul telefoanelor RRC.
Invitat: prof. univ. dr. Emil Stan
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
Mesajul universal al filosofiei lui Blaga a primit
de curand o noua confirmare pe care o datoram, de aceasta data, unui tanar
filosof american, Michael S. Jones, profesor la Liberty University, Virginia,
cel care a semnat lucrarea The Metaphysics
of Religion. Lucian Blaga and Contemporary Philosophy, o veritabila
contributie exegetica ce-l propulseaza pe Blaga in dezbaterile filosofice internationale.
Lucrarea, tradusa de curand in limba romana - prin
grija d-lor Geo Savulescu, medic, dar și dr. în filosofie si Dominic Georgescu, conf. univ. dr. - propune o surprinzătoare
viziunea asupra filosofiei religiei blagiene care, înca de la celebra polemica
Blaga-Staniloae, a devenit cel mai controversat segment al gândirii lui Blaga.
Una dintre ideile fundamentale ale profesorului Michael
S. Jones, susținută de multiple argumente, este ca dialogul actual dintre știință
și religie își găsește în filosofia lui Blaga un model intercultural si
interdisciplinar.
Care este perspectiva „americană” asupra gândirii lui Blaga si care este sensul actual
al dialogului dintre religie-filosofie-știință? dr. Geo Săvulescu
În jurul acestei întrebări
se va coagula dezbaterea pe care v-o propune ediția Izvoarelor de filosofie din
aceasta săptămână.
prof. dr. Michael S. Jones
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
Se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre
culturile alternative, generate de tehnologia informaţiei, și despre impactul
lor asupra modul tradiţional de a trăi și a gândi. Aceste culturi vin, cum
subliniază şi filosoful italian Alessandro Baricco, cu o idee diferită despre
ce este experienţa, deopotrivă, cu o dislocare diferită a sensului în ţesutul
experienţei lumii în care trăim. Este o lume numită convenţional „era
informaţională”, în care primează realitatea virtuală şi cultura reţelei ori a
imaginii şi în universul căreia funcţiile emoţionale ale minţii le surclasează
pe cele legate de cunoaştere, în care gândirea abstractă este înlocuită cu
forme ale gândiri ludice şi mitice, o lume dominată de maximizarea plăcerii
prin entertainment, hiperconsum şi manipulare mediatică. Această lumea schimbă,
pare-se, radical datele vechiului habitat mintal prin reorganizarea sensului
experienţei, fapt care se răsfrânge în mod nemijlocit și asupra gândiri
filosofice și, mai ales, etice.
Ei bine, în această sâmbătă vă invit la o
dezbatere despre modul în care realitatea virtuală și spațiul Internetului
produc schimbări atât în stilul nostru de viață, cât și în modul în care
înțelegem în mod tradițional lumea. Cum va raportați dvs. la aceste schimbări?
Considerați că ethosul și valorile cultivate în lumea virtuală vin în conflict
cu practicile noastre reale de viață? De
pildă, putem accepta, așa cum susțin multiple voci, că dreptul de proprietate
în lumea virtuală trebuie desființat?
Iată provocările la care va încerca să răspundă
ediția din 15 noiembrie a Izvoarelor de filozofie.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
Ideea „îndreptării nedreptăților” comise în
perioada comunistă domină încă agenda publică a societăților Est-europene, cu
toate că de la prăbușirea „blocului sovietic” se împlinește, în curând, un
sfert de secol. Dezbaterile aprinse, nici astăzi pe deplin stinse, s-au
concentrat pe teoria și practica procedurilor reparatorii menite să corecteze
nedreptățile din trecut și, deopotrivă, să reinstituie acel sentiment moral de
dreptate, echitate, justiție și pace socială profund afectat de ideile utopice
ale fericirii universale.
Ei bine, în acest context de reinstituire a
dreptății confiscate de comunism, filosofii profesionalizați în etica aplicată
au întreprins, alături de alți intelectuali umaniști, cercetări teoretice
menite să producă clarificări asupra unor concepte pe care comunismul le-a
vidat de înțeles. Între acestea, ușor de bănuit, conceptele de „proprietate
privată și proprietate publică” au ocupat un loc de prim ordin, mai ales după
ce legislațiile retrocedării proprietăților confiscate de comunism au început
să producă efecte și schimbări sociale de mare profunzime.
Care este contribuția eticii aplicate la
deslușirea complexului dosar al retrocedărilor proprietăților confiscate de
comuniști?
Acesta este întrebarea esențială la care va
răspunde Ediția din 8 noiembrie 2014 a Izvoarelor de filozofie la care vă invit
să parcipați și dvs. prin intermediul telefoanelor.
Pretextul acestei dezbateri mi l-a oferit apariția
recentă la editura All a unei lucrări incitate, A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituirii, semnată
de d-l Emanuel Mihai Socaciu, conf. univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universității
din București, directorul
adjunct al „Centrului de Cercetare în
Etică Aplicată”, invitatul nostru în studio.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
Vă invit să facem un schimb de opinii asupra
actualității gândirii lui Rene Descartes (1596-1650), filosoful care a transmis
posterității, între atâtea alte gânduri nemuritoare, și ideea că mintea noastră
poate ajunge la adevăr dacă este folosită metodic și îndrumată de reguli clare
și precise.
Pretextul acestei
dezbateri îl constituie apariția recentă la Editura Polirom a primului volum
din seria Rene Descartes Corespondența
completă, o lucrarea de mare erudiție ce cuprinde pe lângă traducerea
schimbului de scrisori dintre Descartes și prietenilor săi, savanți, teologi,
filosofi, și o cercetare asupra atmosferei culturale, spirituale, filosofice și
științifice în orizontul căreia a avut loc această monumentală corespondență.
Invitat în studio este
cunoscutul om de cultură și profesor universitar Vlad Alexandrescu îngrijitorul
și coordonatorul echipei interdisciplinare implicată în acest proiect editorial
major, de traducere și exegeză a corespondenței lui Dascartes cu savanții și
cărturarii timpului său.
Ce credeți dvs. dragi prieteni ai emisiunii?
Într-o lume dominată de valori plurale,
de relativism și opinii personale/ mai mult sau mai puțin arbitrare/ ideea lui
Descartes a unității dintre metodă și adevăr mai este de actualitate? Altfel
spus, ce valoare mai are raționalismul în lumea noastră postmodernă?
Acestea sunt întrebările la care vă invit să
participați la dezbaterea radiofonică din această săptămână.
Invitat: prof. univ. dr. Vlad Alexandrescu
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
Oare câți dintre noi, iubitorii de
cultură, nu au remarcat frumusețea și desăvârșirea stilistică a unor texte
filozofie și, deopotrivă, mesajul filosofic al unor multiple texte literare. Ni
se întâmplă, nu de puține ori, să revenim în lecturile noastre tocmai pentru
plăcerea estetică produsă de un text filosofic ori pentru ideile și mesajul
filosofic al unor opere literare de toate genurile, de la roman la articolele
de gazetă.
Ei bine, plecând de la această experiență
trăită de fiecare dintre noi, vă invit astăzi, dragi prieteni, să facem un
schimb de opinii despre stilul literar al filosofiei și, complementar, despre filosofia
exprimată în lucrările literare.
Pretextul acestui subiect de dezbatere
mi-a fost sugerat de aparția recentă la Editura
Tractus Arte, a unei incitante lucrări, Filosofie
și literatură. Eseuri și cronici de tranziție semnată de cunoscutul filosof,
cercetător și eseist, Adrin Niță, conferențiar la Universitatea din Craiova,
invitatul ediției din această sâmbătă a Izvoarelor de filozofie.
Cum vedeți dvs. relația
dintre filozofie și literatură? Lecturile literare și filosofice constante ale
dvs. sunt motivate de plăcerea estetică sau de pasiunea pentru idei și
cunoaștere?
Astept intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele
telefoane ale RRC.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
Vă invit în
această sâmbătă să facem o dezbatere despre ceea ce este, în mod real, în prezentul punctual, Comunitatea europeană și
așteptările ori dorințele noastre, despre ceea ce ar trebui să fie Europa Unită, mai ales că după aderarea
grupurilor de țări foste comuniste, inclusiv a României, în ianuarie 2007, corul
vocilor nemulțumite de asimetria dintre promisiuni și realitate a căpătat o
amploare aproape îngrijorătoare.
Vă provoc la
această dezbatere ce mi-a fost sugerată de gândirea unui incitant filosof
german, mai puțin cunoscut în România, Hans Blumenberg (1920-1996), un gânditor care a reflectat sistematic, în
întreaga sa viață asupra nenumăratelor
înțelesuri ale cuvântului european,
plecând de la studiul literaturii, științei, istoriei și filosofiei europene.
Invitat în studio este Ionuț Răduică, asistent
univ. la Universitatea din Craiova, un tânărul filosof cu preocupări
interdisciplinare, filosofice, științifice și jurnalistice, dr. în filozofie cu
o lucrarea despre opera gânditorului german Hans Blumenberg, la care vom face dese referiri.
Ce înțelesuri
asociați dumneavoastră cuvântului „european”? Care vă sunt speranțele și ce
așteptări aveți de la „europenii” care trăiesc în Europa Unită? Cum se
corelează viața dvs. personală cu statutul de cetățean european? Aveți de
dezamăgiri? Dar soluții?
Acestea sunt întrebările la care vă invit să participați, prin intermediul
cunoscutele telefoane ale RRC.
Invitat: asist. univ. dr. Ionuț Răduică
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
„Nu ne putem dezbăra de-o anumită revoltă sufletească, când privim acțiunile
oamenilor pe marea scenă a lumii; unele
fapte izolate par, ce-i drept, călăuzite de înțelepciune, dar, în sfârșit,
toate la un loc le vedem țesute din prostie, vanitatea copilărească, adeseori
și din răutate și pornire copilăroasă de distrugere. Astfel, la urma urmei, nu știm ce ideea să ne facem despre
genul nostru atât de trufaș în temeiul superiorității însușilor sale”.
Această atitudine de
„revoltă sufletească” pe care și-o manifesta Kant față de iraționalitatea ce
domină raporturile dintre statele din vremea sa, fapt care l-a și motivat să
elaboreze un proiect filosofic de „pace
eternă”, este împărtășită astăzi de milioane de oameni, inclusiv de noi,
românii, pe măsură ce focarele de război locale tind să se generalizeze și să
conducă, cum îngrijorat vorbea recent Papa Francisc, către al Treilea Război Mondial
„fragmentat, cu crime, masacre, distrugeri”.
Pe acest fond de
îngrijorare generalizată, teoreticienii și experții în relații internaționale
au reactivat resursele conceptual-explicative ale geopoliticii, adică a acelei
abordări interdisciplinare ale relațiilor internaționale, situate la
intersecția dintre științe politice, drept internațional și jurisprudență, geografie,
sociologie, antropologie, filozofie, care pleacă de la premisa că înțelegerea realistă a relațiilor planetare trebuie
să aibă în vedere, deopotrivă, statul-națiune cât și organismele internaționale
suprastatale.
Care sunt fundamentele
filosofice și conceptele de bază ale geopoliticii? Care sunt principalele teorii
clasice și contemporane ale domeniului și în ce măsură ele pot capta realitatea
dinamică și contradictorie a relațiilor internaționale? Care au fost motivele
pentru care geopolitica era, până nu demult, incriminată intelectual, iar
astăzi se află în prim planul abordărilor experților și strategilor
internaționali? În ce constă deosebirea dintre modern și post-modern în
geopolitică? Cum se explică că proiectele filosofice iluministe de „pace
eternă” au eșuat lamentabil? Ce sensuri ale „internaționalului” extragem din
proiectele actuale de globalizare a lumii? Cum rezolvă geopolitica tensiunea
dintre național și naționalism? Dar pe aceea dintre identitate și globalizare?
Care sunt relațiile geopolitice actuale și care este poziția României în acest
context relațional? Către ce realității internaționale viitoare ne îndreptăm și
în ce măsură geopolitica poate face anumite predicții teoretice?
Acestea sunt principalele întrebări la care vom
încerca să răspundem, firește cu ajutorul dvs., în două ediții succesive ale
emisiunii Izvoare de filozofie. Vă aștept intervențiile radiofonice la
cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05
Invitat în studio este d-l Lucian-Ștefan
Dumitrescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Politice şi
Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi lector asociat la Facultatea de
Sociologie, Universitatea Bucureşti, un reprezentant strălucit al noii generații de intelectuali românii cu
formație interdisciplinară: drept, științe politice, sociologie, geopolitică.
Domnia sa este absolvent a două facultăți, drept și sociologie, posedă două
mastere și un doctorat în sociologie. Pregătirile pentru un al doilea doctorat,
în filozofie, sunt finalizate, urmând ca într-un scurt răgaz de timp domnia sa să
susțină public o teză despre natura multiculturalismului contemporan. ( a se
vedea și ediția emisiunii din 20 martie 2014 postată pe acest blog).
Detaliind, în ediția din 27 sept. vom încerca,
împreună cu dvs. și invitatul din studio, să identificăm fundamentele
filosofice ale geopoliticii. Care a fost contextul filosofic al aparției
acestui domeniu și care au fost principalele dispute reflexive? Poate fi
considerat Imm. Kant, autorul celebrului opus Către pacea eternă, întemeietorul geopoliticii? Care sunt
fundamentele științifice clasice ale geopoliticii și ce concepte au rezistat în
timp? Care sunt puterile și limitele explicative ale acestei abordări interdisciplinare
a relațiilor internaționale? Cine au fost reprezentații clasici europeni și
americani și care este contribuția istorică a geopoliticii românești? Cum se explică renunțarea temporară la
explicații de tip geopolitic? Acestea sunt principalele întrebări ale primei
dezbateri care aduce în prim plan, cum remarcați, o serie de lămuriri
preliminare privind statutul interdisciplinar al geopoliticii și legătura ei
intimă cu filosofia.
Evident că în ediția din 4 oct. vom încerca să
răspundem la celelalte întrebări deja enunțate mai sus, într-o încercare de
înțelegere geopolitică a amenințărilor generate de o serie de politici
internaționale iresponsabile, despre care mulți dintre noi credeau că aparțin
istoriei.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresele:
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_septembrie_2014-24361 și
Cultura reflexivă românească a trăit, de curând,
cel mai important eveniment filosofic din anul 2014. Este vorba despre cel
de-al optulea Congres European de
Filosofie Analitică (ECAP8), organizat de Universitatea din București și
Societatea Română de Filosofie Analitică, ce și-a desfășurat lucrările în capitală,
în perioada 28 august – 2 septembrie. Statisticile
sunt impresionante. Au participat în jur de trei sute de filosofi reprezentând majoritatea
țărilor europene, dar și Brazilia, Canada, Chile, Iran, Israel, Mexic, SUA,
Noua Zeelandă, Quatar ori Emiratele Arabe. De asemenea, marile universități,
aflate în topul cercetărilor specifice filosofiei analitice, precum: Oxford,
Cambridge, Sorbona, Toronto, John Hopkins, Edinburgh, Munchen, Milano, Barcelona etc. au fost
reprezentate de cercetători de notorietate din rândurile cărora nu au lipsit „vedetele”
filosofiei analitice: Kit Fine, Jennifer Saul ori Susanne Bobzien, conferențiarii plenari ai acestui Congres. ( a se vedea site-ul Congresului http://ecap.esap.info)
Care sunt dominantele tematice actuale pe care
le-a devoalat acest dialog filosofic planetar? Ce noutăți filosofice au fost
comunicate cu prilejul lucrărilor acestui
mare eveniment? În ce măsură practicile noastre reale de viață sunt prezente în
agenda de cercetare a acestor filosofi analitici?
Acestea sunt principalele întrebări asupra cărora se va concentra dezbaterea
în direct, din această prima noastră întâlnire pe calea undelor, după pauza din
vară, la care vă invit să participați prin intermediul cunoscutelor telefoane
ale RRC 021/311.12.40; 021.319.05.05
Invitat în studioul de emisie este d-l lector univ.
dr. Sorin Costreie, unul dintre filosofii români reprezentativi pentru direcția
analitică de gândire, coordonatorul echipei de organizare ce a mijlocit acest dialog
științific planetar. (A se vedea, http://www.srfa.ro/costreie-sorin)
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresa:
