Invitat: cercet. șt. dr. Lucian-Ștefan Dumitrescu
„Nu ne putem dezbăra de-o anumită revoltă sufletească, când privim acțiunile
oamenilor pe marea scenă a lumii; unele
fapte izolate par, ce-i drept, călăuzite de înțelepciune, dar, în sfârșit,
toate la un loc le vedem țesute din prostie, vanitatea copilărească, adeseori
și din răutate și pornire copilăroasă de distrugere. Astfel, la urma urmei, nu știm ce ideea să ne facem despre
genul nostru atât de trufaș în temeiul superiorității însușilor sale”.
Această atitudine de
„revoltă sufletească” pe care și-o manifesta Kant față de iraționalitatea ce
domină raporturile dintre statele din vremea sa, fapt care l-a și motivat să
elaboreze un proiect filosofic de „pace
eternă”, este împărtășită astăzi de milioane de oameni, inclusiv de noi,
românii, pe măsură ce focarele de război locale tind să se generalizeze și să
conducă, cum îngrijorat vorbea recent Papa Francisc, către al Treilea Război Mondial
„fragmentat, cu crime, masacre, distrugeri”.
Pe acest fond de
îngrijorare generalizată, teoreticienii și experții în relații internaționale
au reactivat resursele conceptual-explicative ale geopoliticii, adică a acelei
abordări interdisciplinare ale relațiilor internaționale, situate la
intersecția dintre științe politice, drept internațional și jurisprudență, geografie,
sociologie, antropologie, filozofie, care pleacă de la premisa că înțelegerea realistă a relațiilor planetare trebuie
să aibă în vedere, deopotrivă, statul-națiune cât și organismele internaționale
suprastatale.
Care sunt fundamentele
filosofice și conceptele de bază ale geopoliticii? Care sunt principalele teorii
clasice și contemporane ale domeniului și în ce măsură ele pot capta realitatea
dinamică și contradictorie a relațiilor internaționale? Care au fost motivele
pentru care geopolitica era, până nu demult, incriminată intelectual, iar
astăzi se află în prim planul abordărilor experților și strategilor
internaționali? În ce constă deosebirea dintre modern și post-modern în
geopolitică? Cum se explică că proiectele filosofice iluministe de „pace
eternă” au eșuat lamentabil? Ce sensuri ale „internaționalului” extragem din
proiectele actuale de globalizare a lumii? Cum rezolvă geopolitica tensiunea
dintre național și naționalism? Dar pe aceea dintre identitate și globalizare?
Care sunt relațiile geopolitice actuale și care este poziția României în acest
context relațional? Către ce realității internaționale viitoare ne îndreptăm și
în ce măsură geopolitica poate face anumite predicții teoretice?
Acestea sunt principalele întrebări la care vom
încerca să răspundem, firește cu ajutorul dvs., în două ediții succesive ale
emisiunii Izvoare de filozofie. Vă aștept intervențiile radiofonice la
cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05
Invitat în studio este d-l Lucian-Ștefan
Dumitrescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Politice şi
Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi lector asociat la Facultatea de
Sociologie, Universitatea Bucureşti, un reprezentant strălucit al noii generații de intelectuali românii cu
formație interdisciplinară: drept, științe politice, sociologie, geopolitică.
Domnia sa este absolvent a două facultăți, drept și sociologie, posedă două
mastere și un doctorat în sociologie. Pregătirile pentru un al doilea doctorat,
în filozofie, sunt finalizate, urmând ca într-un scurt răgaz de timp domnia sa să
susțină public o teză despre natura multiculturalismului contemporan. ( a se
vedea și ediția emisiunii din 20 martie 2014 postată pe acest blog).
Detaliind, în ediția din 27 sept. vom încerca,
împreună cu dvs. și invitatul din studio, să identificăm fundamentele
filosofice ale geopoliticii. Care a fost contextul filosofic al aparției
acestui domeniu și care au fost principalele dispute reflexive? Poate fi
considerat Imm. Kant, autorul celebrului opus Către pacea eternă, întemeietorul geopoliticii? Care sunt
fundamentele științifice clasice ale geopoliticii și ce concepte au rezistat în
timp? Care sunt puterile și limitele explicative ale acestei abordări interdisciplinare
a relațiilor internaționale? Cine au fost reprezentații clasici europeni și
americani și care este contribuția istorică a geopoliticii românești? Cum se explică renunțarea temporară la
explicații de tip geopolitic? Acestea sunt principalele întrebări ale primei
dezbateri care aduce în prim plan, cum remarcați, o serie de lămuriri
preliminare privind statutul interdisciplinar al geopoliticii și legătura ei
intimă cu filosofia.
Evident că în ediția din 4 oct. vom încerca să
răspundem la celelalte întrebări deja enunțate mai sus, într-o încercare de
înțelegere geopolitică a amenințărilor generate de o serie de politici
internaționale iresponsabile, despre care mulți dintre noi credeau că aparțin
istoriei.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania
Cultural la adresele:
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_septembrie_2014-24361 și
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_octombrie_2014-24362
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu