Ediția din 30 martie: Practică filosofică și filosofie academică. De la disciplinarea de sine la disciplină universitară

Dacă privim la istoria ei, putem vedea că filosofia a început să fie percepută, încă din perioada Antichității, ca o disciplină orientată spre cunoaștere teoretică, spre exegeză și spre studiu livresc. Această percepție a dus, de-a lungul timpului, la dezvoltarea a ceea ce se numește astăzi „filosofie academică”, care este modul predominant în care filosofia este practicată în cultura noastră. Cu toate acestea, figura paradigmatică a filosofului rămâne, chiar și în universități, cea a lui Socrate – un gânditor care, după standardele filosofiei academice actuale, nici nu a fost filosof în sensul plin al cuvântului.

În ultimele decenii se poate vedea însă, la nivel mondial, o încercare de reîntoarcere la practicile socratice, la dialogul ce are ca miză înțelegerea propriului sine și la filosofie gândită ca formă de pregătire pentru greutățile pe care viața ni le pune în cale. Așadar, ideea practicii filosofice, care este principala noastră temă de dezbatere, vizează tocmai această transformare a filosofiei într-o activitate ce ne privește toți, nefiind dedicată doar unui set de „profesioniști ai gândirii” ce pot mânui cuvinte ce nici nu apar în dicționare. Dar cum putem oare practica filosofia fără limbajul său tehnic? Cum ne putem înțelege mai bine pe noi înșine și îmbunătăți viața prin filosofie? Cum putem împăca practica filosofică și filosofia academică?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din 30 martie alături de filosoful-practician francez Oscar Brenifier, unul dintre cei mai mediatizați filosofi practicieni la ora actuală,  membru fondator al Institutului francez de practică filosofică și autorul a nu mai puțin de 30 de cărți de popularizare a filosofiei, dintre care  unele sunt disponibile și în limba română. Alături de mine, în calitate de traducător, voi avea pe Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul aceleiași universități și bursier al Centrului de Studii Carteziene de la Sorbona.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 30 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 martie: De la artele cuvântului la filosofie. Explorări contemporane ale culturii clasice.

Încă de la începuturile sale antice, filosofia a aspirat către statutul de știință și s-a definit pe sine ca „știință a științelor”. În același timp însă, tot în Antichitate, apare ideea că filosofia este și „artă a artelor”. Din această alianță improbabilă între rațiune și emoție, între cunoaștere rațională și intuiție poetică s-a născut modul de gândire filosofic care avea să marcheze întregul peisaj intelectual al Europei până în vremurile noastre. 

Fie că vorbim despre reflecțiile privitoare la natură ale presocraticilor sau despre teoriile metafizice ale filosofilor din perioada clasică, de fiecare dată avem în față un demers de cunoaștere îmbrăcat în hainele lingvistice făurite de artele cuvântului grecești. Mărturiile antice spun că Platon însuși, înainte de a-și fi scris dialogurile sale filosofice, și-ar început cariera intelectuală ca tragediograf, ajungând în cele din urmă să creeze cel mai „tragic” personaj al istoriei filosofiei: Socrate, filosoful condamnat pe nedrept la moarte de propria-i cetate din cauza curiozității sale.

Cum a ajuns ca un filosof care nu a scris nimic să fie cel mai celebru personaj al filosofiei? Cum își învinge Socrate soarta tragică prin exercițiul filosofic? Care este adevăratul chip al lui Socrate, așa cum se desprinde el din dialogurile de tinerețe ale lui Platon? Acestea sunt întrebările pornind de la care vom încerca să înțelegem nașterea filosofiei în epoca clasică a gândirii grecești și modul în care, de-a lungul întregii sale existențe, filosofia s-a situat la mijlocul drumului între artă și știință.

Alături de mine în studioul Radio România Cultural îl voi avea ca invitat pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasic, lector al Departamentului de filologie clasică și neogracă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 16 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 martie: cercetări filosofice de avangardă. Impactul etic al tehnologiilor emergente.

Ritmul fără precedent de dezvoltare al tehnologiei din ultimele decenii a adus în viețile noastre o sumedenie de beneficii în ceea ce privește confortul în care trăim, rapiditatea cu care comunicăm și durata medie de viață a unui individ. În același timp însă, acest ritm de dezvoltare ne-a pus și în fața unor probleme etice pentru rezolvarea cărora intuițiile noastre naturale nu mai sunt suficiente.

În viitorul nu foarte îndepărtat vom avea posibilitatea, grație noilor tehnici de editare genetică, să alegem atât caracteristicile fizice (cum ar fi culoarea ochilor, înălțimea sau culoarea pielii), cât și cele intelectuale (cum ar fi coeficientul de inteligență sau creativitatea) ale copiilor noștri. Totodată, algoritmii informatici bazați pe tehnologia „Big Data” ne pot prezice ce decizii ar fi indicat să luăm într-o anumită situație sau chiar să ia decizii pentru noi, în cazul în care nu suntem capabili sau dispuși să o facem. Mai mult decât atât, inteligența artificială ar putea să concureze și chiar să surclaseze inteligența umană, lucru care deja se întâmplă în anumite domenii punctuale.

În aceste condiții, până unde ar putea fi permis să mergem cu îmbunătățirea artificială a propriului organism prin editare genetică? Ce mai rămâne din ideea de responsabilitate morală, atunci când avem algoritmi informatici care iau decizii pentru noi? Există niște limitări etice ale folosirii și dezvoltării inteligenței artificiale?

Pornind de la aceste întrebări vom explora provocările etice ridicate de tehnologiile viitorului alături de lect. univ. dr. Constantin Vică, cadru didactic al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni captivante în etica viitorului vineri, 16 martie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.

Înregistrarea completă a emisiunii, o puteți asculta dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 februarie 2018: Coordonate filosofice ale gândirii artistice. Animație, imaginație și realitate

Avansarea tehnologiei a adus în prim planul lumii artei contemporane multe forme inedite de expresie și a oferit artiștilor noi mijloace de creație. Printre aceste forme emergente de expresie artistică se numără și animația, care în ultimele decenii a început să cucerească publicul de toate vârstele.

Eliminarea constrângerilor impuse formelor de artă tradiționale de materialul prin care este exprimată ideea și promisiunea unei libertăți de creație desăvârșite au făcut din animație una dintre cele mai dinamice domenii ale artei contemporane. Ea nu-și propune doar exprimarea statică a unei idei, ci surprinderea ei în mișcare, animarea ei, adică umplerea sa cu suflet.

Odată cu acest statut însă, animația ridică o întreagă serie de probleme filosofice radicale. Posibilitatea de a modela digital o întreagă lume artistică ce ajunge a fi chiar mai veridică decât realitatea cotidiană readuce în centrul discuțiilor contemporane vechile teme ale filosofiei platonice: Ce statut mai poate avea realitatea, când animația are o mai mare înrâurire asupra minții noastre? Poate artistul contemporan depăși limitările tuturor modelelor de creație de la Demiurgul platonic, până la Dumnezeul creștin?  Putem vorbi despre o întâietate a ideii animate în fața realității vii? Care este responsabilitatea morală a artistului față de lumea creată?

Vom porni această discuție de la scurt-metrajul de animație „Splendida moarte accident”, un film care circulă în festivaluri din toată lumea și a fost deja premiat în competiții de film prestigioase, câștigând Marele Premiu al Festivalului Cinanima 2017 din Portugalia și fiind prezent pe lista scurtă din care se aleg nominalizările pentru Oscaruri, ediția 2019.
Invitați în studio vor fi Sergiu Negulici, regizorul filmului, și Ioana Nicoară, unul dintre scenariștii și animatorii filmului, care ne vor vorbi despre procesul de creație din spatele unui scurt-metraj de animație și despre expoziția „Splendida moarte accident”, dedicată vizionării filmului și prezentării culiselor producerii acestuia, ce va avea loc la Galeria AnnArt din București între 8 și 10 februarie 2018

Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, la emisiunea Izvoare de filosofie, vineri, 9 februarie, între orele 21.10-22.00.

Înregistrarea completă a emisiunii, o puteți asculta dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Edițiile din 26 ianuarie și 2 februarie 2018: Creierul care învață. Provocări filosofice ale aplicării neuroștiinței în educație

Încă de la începuturile filosofiei și, mai ales, de la Platon și Aristotel încoace, filosofii au crezut că ființa noastră omenească se poate împlini doar prin educație. Astfel s-a născut, în Grecia antică ideea de paideia, care desemna procesul de educație, văzut „urcuș” al omului către propria sa maturizare ca ființă rațională și care, în limba latină, se confunda cu însăși ideea de „umanitate” (humanitas). De-a lungul timpului însă, paideia a privilegiat latura rațională a omului și a o împărțire pe domenii a procesului educativ, care poate fi cel mai lesne sesizată în viziunea carteziană a omului ca ființare gânditoare.

În ultimele decenii, aplicarea neuroștiințelor la educație a profilat o nouă viziune despre educație și despre om în genere. Educația, spun neuroștiințele, ar trebui orientată către formarea de abilități, mai degrabă decât către cunoștințe și către dezvoltarea unei „inteligențe emoționale” mai degrabă decât către dezvoltarea uneia raționale. Aceste provocări ridicate de cercetarea creierului uman cheamă filosofia la un dialog a cărui miză nu este una măruntă: redefinirea modului în care ne înțelegem propria umanitate.

Aceste provocări prilejuiesc incursiunea noastră în neuroștința educației, ce va avea loc următoarele două ediții ale Izvoare de filosofie, de pe data de 26 ianuarie și 2 februarie. Vom încerca să explorăm, pe rând, diferența dintre viziunea tradițional-carteziană asupra educației și cea propusă de neuroștiințe, precum și consecințele pe care această nouă viziune le are atât asupra modul în care ne înțelegem pe noi înșine, cât și asupra modului în care alegem să ne educăm copiii.

În emisiunea de pe data de 26 ianuarie, care va dura 30 de minute – între orele 21.30 și 22.00 – ne vom concentra asupra ideii de „neuroștiință a educației” și asupra acelor mituri despre creierul uman care au intrat în cultura comună și care ne împiedică să înțelegem cum trebuie acest domeniu.

În emisiunea de pe data de 2 februarie, care va dura 50 de minute – între orele 21.10 și 22.00 – vom face o incursiune în fascinanta lume a „creierului care învață” și vom vedea legăturile dintre acest proces incredibil de complex și modul în care el formează ceea ce numim „minte conștientă”.

Alături de noi în această incursiune va fi Adriana Brăescu, cercetător în neuroștința educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbarii paradigmei tradiționale a educației, construită pe o viziune carteziană asupra omului, cu una holistă, promovată de ultimele descoperiri din neuroștiințe.
Emisiunea din 26 ianuarie, o puteți asculta dacă faceți click aici.
Emisiunea din 2 februarie, o puteți asculta dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 Ianuarie 2018: O nouă luptă între rațiune și sentimente. Neuro-marketingul și raționalitatea irațională

Ce spune „shopping-ul” despre personalitatea noastră? Chiar dacă adesea nu suntem conștienți de acest lucru, de fiecare dată când mergem la cumpărături, în interiorul nostru se dă o luptă între rațiune și sentimente, între nevoi și dorințe, între decizii cumpănite și instincte iraționale.

Să fie oare viața de zi cu zi doar un câmp de luptă între latura noastră afectivă și idealul unei gândiri calculate, un ideal pentru care filosofii au militat încă de pe vremea lui Platon și Aristotel? Suntem oare doar niște marionete în mâinile instinctelor noastre sau niște subiecți raționali care știu ce-și doresc și iau decizii în favoarea propriilor interese?

În ultimele decenii, acestor dezbateri milenare din domeniul filosofiei vine să li se alăture, cu argumente provenite din cercetări empirice de tip științific, întregul domeniu al neuroștiințelor și, în special, neuro-marketingul. Cercetând prin tehnici de imagerie cerebrală reacțiile pe care creierul nostru le are atunci când intră în contact cu diverse produse, cercetătorii acestui domeniu își propun să obțină o înțelegere directă a felului în care întreaga luptă dintre rațiune și sentimente se profilează în conștiința noastră. O astfel de înțelegere ar pune într-o lumină nouă problemele filosofice privitoare la libertatea voinței umane și felul de a fi al omului, lucru capabil să schimbe întreaga paradigmă în care gândim astăzi etica și chiar ontologia umanului.

Ediția din 19 februarie 2018 a emisiunii noastre își propune o incursiune în cercetările de avangardă ale neuro-marketingului pentru a explora izvoarele de filosofie aflate în zone străine filosofiei tradiționale.

Invitată să ne ghideze în aceste locuri neumblate de filosofi este drd. Ana Iorga, specialist în neuro-marketing și fondatorul laboratorului de cercetare în neuromarketing Buyer Brain. Pentru a participa la această călătorie fascinantă, vă așteptăm, ca de obicei, vineri între orele 21.10-22.00, pe frecvențele postului Radio România Cultural.
Înregistrarea emisiunii o puteți urmări făcând click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 ian. 2018, Anul filosofic 2017. Retrospectiva evenimentelor semnificative

Întâlnirea noastră pe calea undelor din această primă săptămână a anului 2018 este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2017, evenimente care, într-un fel sau altul, au marcat viaţa noastră interioară, sufletească şi intelectuală şi, pe un plan mai general, au lăsat urme atât în cultura noastră reflexivă, cât şi în spiritualitatea românească. 

Simpozioanele şi conferinţele, naţionale şi internaţionale, celebrările şi comemorările unor mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale, cărţile de autor, articolele ştiinţifice, studiile şi eseurile cu impact public, traducerile semnificative etc. care au dat conținut anului filosofic 2017, vor fi comentate în studio, ca în fiecare început de nou an, de către cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă aștepăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, vineri 5 ianuarie 2018, între orele 21.10-22.00.

Ediția din 8 dec. 2017 Plecând de la Leibniz. Supremația rațiunii, puterea credinței și virtuțile dialogului

Dincolo de câteva cărti insolite de filozofie - pe care le vom prezenta în viitoarele ediții ale emisiunii „Izvoare de filozofie” -  „Târgul Gaudeamus” ne-a oferit și în acest an o serie de traduceri semnificative care îmbogățesc și rafinează cultura noastră reflexivă.

Ne vom opri în dezbaterea din această vineri asupra lucrării Scrieri teologice, aparținând lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), lucrarea ce cuprinde, într-o primă traducere românească realizată de un impresionant colectiv de traducători, multiple texte inedite, de o surprinzătoare actualitate, privind dialogul dintre rațiune și credință, respectiv dintre filozofie și religie.

Volumul face parte din impresionantul proiect al „Societății Leibniz din România”, despre care am mai vorbit pe lungimile de undă ale RRC, de a traduce nu mai puțin de două zeci de volume din opera lui Leibniz, filosoful care este perceput astăzi, între altele, ca un promotor esențial al toleranței religioase și ecumenismului dialogic.  

Invitat în studio este cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, Președintele „Societății Leibniz din România”, coordonatorul colectivului de traducători ai acestui incitant volum de scrieri care propune multiple strategii de dialog între poziții intelectuale și atitudini spirituale ce par a fi ireconciliabile.

Ediţia din 24 nov. 2017, Plecând de la Cioran către…Cioran. Exerciții hermeneutice restitutive

            Ori de câte ori citim, fie și o singură pagină, din cărțile scrise de Cioran suntem invadați aproape instantaneu de o stranie intimitate, survenită din impresia că autorul ni se destăinuie doar nouă.

        Așa se explică de ce fiecare dintre noi posedă un  „Cioran-propriu”, pe care-l redescoperim continuu înlăuntrul conștiinței noastre, atunci când îi citim textele și suntem parcă somați să medităm la spusele sale. Probabil că acesta este și motivul pentru nu citim, în mod curent, cărți despre Cioran. Căci, în virtutea acestei intimități, Cioran se prezintă singur pe sine şi nu are nevoie de comentarii şi exegeze docte care să medieze legătura între autor şi cititor. Este ca într-o relaţie de iubire. Prezenţa unei terţe persoane împiedică lucrarea miracolului ce poate fi trăit şi experimentat doar în doi.

            Paradoxal însă, această legătură de intimitate cu textele cioraniene nu poate să răspundă la o întrebare elementară pe care mulți dintre noi ne-am pus-o: nu cumva ne privim pe noi înșine, ca într-o oglindă, în aceste texte fără să știm cu adevărat ce a intenționat Cioran însuși să spună? În alți termeni, vom avea un alt Cioran dacă întreprindem o lectură plecând de la el însuși și nu de la impresiile și opiniile noastre?  

Ei bine, lucrarea recentă, Cioran. Conform cu originalul, semnată de cunoscutul eseist și filosof Ion Dur, prof. univ. dr. la Școala doctorală de științe umaniste a Universității de Nord din Baia Mare, se confruntă, între altele, cu această interogație legitimă ce deschide noi itinerarii de lectură și devoalează un alt Cioran, diferit de „Cioranul-nostru”.

Ediția din 24 nov. 2017 a emisiunii Izvoare de filozofie este dedicată în întregime acestei cărți ale cărei idei le vom dezbate, înainte de lansarea ce va avea loc pe 25 aug. 2017 la Târgul de carte „Gaudeamus”, în direct cu autorul, pe lungimile de undă ale Postului Radio România Cultural între orele 21.10-22.00.

Ediţia din 17 nov. 2017, Reformă religioasă și reconstrucție filosofică în modernitate. Perspective interpretative actuale

Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu 

În ordine teologică și filosofică anul 2017 a stat, fără îndoială, sub semnul împlinirii celor 500 de ani de când Martin Luther şi-a afişat cele 95 de teze la poarta bisericii castelului din Wittenberg și a inițiat astfel, prin gestul său unic, cel mai important eveniment care a schimbat destinul Europei și, mai apoi, a întregii lumi.

Este vorba despre Reforma protestantă, evenimentul care a remodelat habitatul cultural - intelectual, teologic și filosofic al minții omului european tradițional, schimbându-i cadrele de gândire și de raportare la lume și la sine. Căci, așa cum știm cu toții, ideile Reformei au declanșat noi forme de viață practică și intelectuală necunoscute în istorie: inițierea capitalismului și a economiei de piață, nașterea științelor naturii și aplicarea matematicii la experiență, „inventarea” individualismului, a democrației și a libertății confesionale și politice, reorganizarea vieții publice după principii laice etc., consecințe pe care le resimțim și astăzi în viața noastră cotidiană.

Ce știm astăzi, după trecerea celor 500 de ani, despre felul în care Reforma protestantă a schimbat fața lumii? Aceasta a fost întrebarea cu care s-au confruntat, în întregul an 2017, profesioniștii stiințelor socio-umane, filosofi, istorici, sociologi și teologi, istorici ai ideilor ori istorici ai științei etc., care au organizat, pretutindeni în lume, simpozioane, conferințe și sesiuni de comunicări științifice centrate pe descoperirea și înțelegerea ideilor vii ale Reformei, care încă mai „lucrează” și astăzi.

Ei bine, despre remodelarea filosofică și științifică pe care Reforma a generat-o, prin ideile sale revoluționare, vom vorbi în această vineri, 17 nov. 2017, între orele 21.10-22.00, RRC, în spațiul radiofonic rezervat emisiunii Izvoare de filozofie, luând ca pretext lucrările Conferinței internaționale  Reformation and Modernity care-și desfășoară programul de întâlniri între 17-18 nov. 2017, la Facultatea de filosofie a Universității din București.

Programul conferinței poate fi accesat de la adresa: http://filosofie.unibuc.ro/international-conference-reformation-and-modernity-bucharest-november-17-18-2017/ 

 Invitat în studio va fi prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, prodecan al Facultății de filosofie, unul dintre organizatorii acestei prestigioase conferințe la care se întâlnesc cunoscuți cercetători și profesori universitari din Europa și SUA.