Ediția din 4 aprilie 2015 Între obligația gândirii și libertatea plăcerii. Paradoxurile fericirii sub noi priviri filosofice

Gândul lui Epicur exprimat ritos într-un cunoscut adagiu, „filosofia este o activitatea care face posibilă viața fericită”, ia urmărit obsesiv pe filosofii din toate timpurile, întrucât atingerea fericirii este pusă în conjuncție cu faptul gândirii filosofice, adică cu o serie de exigențe logice și morale. Simplu spus, dacă vrei să fii fericit, trebuie în mod obligatoriu să practici filosofia, să devii filosof. Nu există fericire în absența gândirii.

Această pretenție a filosofilor a fost, o știm cu toții, abandonată. Suntem sau nu suntem fericiți fără să a-i consulta pe filosofi. Cu toate acestea, gândul lui Epicur revine ori de câte ori ne gândim la fericirea visată ori la cea pierdută. Vrem nu vrem, fericirea, așadar, este însoțită de exigențele gândirii, dar și de presiunile valorilor morale. 

Ei bine, la această provocare, firește și la altele, răspunde și recenta lucrarea a tânărului filosof Dan Nica, Pastila roșie. Eseu despre moralitatea și fericire ce chestionează două dintre marile prejudecăți „cu speranța că putem gândi lucrurile și altfel decât cum suntem obișnuiți. Primul este acela că moralitatea înseamnă sacrificiul libertății și al împlinirii de sine. Al doilea că fericirea înseamnă ignoranță. Pastila roșie, pe care o propun în acest volum, se dorește un antidot  pentru aceste două dogme ale omenirii civilizate. Speranța din care se nasc aceste pagini este că putem gândi fericirea ca luciditate și morala ca libertate”.

Ce înseamnă a fi fericit? Care e sursa fericirii: banii, sănătatea, reușita în viață, satisfacerea plăcerilor, frumusețea, recunoașterea socială și respectul celorlalți, credința în viața veșnică?

Iată provocările ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor. Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Invitat în studio este dr. Daniel Nica, profesor asociat la Facultatea de filozofie a Universității din București  

Invitat: dr. Daniel Nica 

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_aprilie_2015-30153

Ediția din 28 martie 2015 Infernul este Celălalt? Perspective filosofice și etice asupra barbariei contemporane

Trăim cu toții într-o lume în care valorile fundamentale pe care s-au edificat istoric cultura şi umanismul european, curajul, dreptatea, înţelepciunea, cumpătarea, smerenia, mila, iertarea, pacea, bunătatea, stăpânirea de sine etc., în fond atributele morale ale umanităţii generice, sunt pervertite de lumea contemporană a hipermodernităţii în care consumul a devenit ideal de viaţă, iar eticul s-a metamorfozat în pecuniar.

Cultivarea exacerbată a ego-ului cu strategiile sale de marketing (care transformă totul în marfă, inclusiv modurile tradiţionale de viaţă a omului) şi a ideologiei claselor de lux, cu politicile corporatiste şi a retoricii politicienilor care mimează, prin spectacole de televiziune, că lucrează în interes public etc. a repus în discuție cunoscuta temă tradițională, de sorginte greacă și latină, a valorile intelectuale și etice care fac diferența dintre „omul civilizat” și „omul barbar”.

Dacă în istoria mentalității europene, „omul civilizat” s-a perceput pe sine prin crearea unei alterităţi negative, „barbarul”, creat de oglinda deformată a cadrelor morale negative în care este perceput Celălalt, astăzi, pare-se, „barbarul” actual şi-a pierdut conştiinţa critică şi reflexia independentă sub presiunea „civilizaţiei de consum” şi doreşte, din răsputeri, să devină altcineva.

Cum putem pune în evidență mecanismele psihologice și culturale prin intermediul cărora binomul „civilizație” vs. „barbarie” se perpetuează în istorie de la vechii greci încoace?  Care sunt fațele istorice ale „barbariei”? Cum ne explicăm prezența „barbariei” în chiar inima civilizaţiei noastre post-moderne? Și, în fond, cine sunt „barbarii” actuali și cum îi recunoaștem în practicile cotidiene de viață?

Sunt întrebări la care vă invit și pe dvs. să răspundeți în întâlnirea din această săptămână. Invitat în studio este d-l George Cosmin Colang, dr. în filozofie, un intelectual tânăr cu o pregătire interdisciplinară, drept și științe administrative, psihologie și filozofie, care a întreprins cu pasiune cercetări temeinice, istorice și sistematice, asupra binomului „barbar-civilizat” și a fațetelor multiple ale „barbariei contemporane”.

Invitat: dr. George Cosmin Colang 

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 21 martie 2015. Societăți în rețea. Remodelări europene ale spațiului public românesc în analize interdisciplinare

Vorbim tot mai mult în ultima vreme despre „cultura virtualității reale”, respectiv despre o nouă formă de reprezentare asupra lumii ce-și are izvorul în „societatea rețelei”, generată de utilizarea globală a internetului.

Internetul, cum subliniază o serie de cercetări recente, nu este doar un mod revoluționar de comunicare - întrucât a interconectat în rețea toate celelalte mijloace de comunicare în masă - ci și o formă irepresibilă de schimbare a habitatului nostru mintal, adică a sistemelor de credințe și valori ce însoțesc, de la naștere și până la moarte, orice făptură umană.

Care este sensul și cât de adânci sunt schimbările produse în stilul nostru de viață, sub impactul discursului mediatic și al comunicării prin internet? Cum ne este afectată viața personală și ce tipuri de remodelări ale spațiului public își au izvorul în informațiile propagate de cultura rețelei și a diverselor canale din mass-media? Pe scurt, care este impactul acestei „societăți în rețea” asupra culturii noastre personale și, deopotrivă, publice de ieri și de azi?

Acestea întrebări, sugerate de problematica extrem de incitantă a celei mai recente lucrări a cunoscutului editor, filosof și sociolog al culturii, prof. univ. dr. Constantin Schifirneț, Mass media, modernitate tendențială și europenizare în era internetului, vor constitui și provocările dezbaterii noastre din această săptămână.

Aștept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele numere de telefon ale RRC.

Invitat: prof. univ. dr. Constantin Schifirneț

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 14 martie 2015. Mari figuri feminine în filozofie. Hannah Arendt și Edith Stein

Vă invit și în această săptămână la o dezbatere despre poziția femeilor în gândire filosofică contemporană. Daca în întâlnirea anterioară am reparcurs împreună traseul istoric, ambianța culturală și social-politică, respectiv acele date de context care au favorizat pătrunderea femeilor în mediul universitar și academic european, în ediția din această săptămână ne vom opri la performanțele pe care femeile filosof le-au adus în gândirea și meditația reflexivă universală.

Motivul este simplu! Ideea că performanța în filozofie aparține în exclusivitate bărbaților a fost atât de larg răspândită și unanim acceptată, încât ea nu a fost contestată până la începutul secolul al XX-lea, când femeile încep să dobândească cariere științifice și universitare. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că după anii 1950, femeile filosof au produs mari inovații conceptuale și metodologice în filozofie, prejudecata dăinuie și astăzi, paradoxal, chiar în medii filosofice respectabile.

Cum ar trebui să explicăm remanența acestei prejudecăți, în condițiile în care filosofia este prin excelență un discurs reflexiv, critic și autocritic? De ce persistă această opacitatea intelectuală, când realitățile intelectuale actuale probează exact contrariul?

Acestea sunt întrebările ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, care va ilustra, prin invocarea contribuțiilor unor genii filosofice feminine, precum Hannah Arend și Edith Stein, că performanțele și creativitatea în filozofie transgresează sexul.

Ca și în săptămâna trecută, invitată în studio este d-na Tereza-Brândușa Palade, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice din București, SNSPA. 

Vă astept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 7 martie 2015 Contează sexul în filozofie? Prezențe feminine în gândirea filosofică de ieri și de azi

Invitat: conf. univ. dr. Tereza-Brândușa Palade

Apariția femeilor filosofi în gândirea europeană recentă a generat, în chiar interiorul filosofiei, o serie de noi itinerarii de cercetare asupra cărora venerabila tradiție masculină în domeniu a fost, pare-se, opacă. Între acestea, ideea că filosofia, în ciuda pretenției sale universaliste, se fundează pe o serie de predeterminări culturale și de „gen”, a devenit atât un bun cultural unanim acceptat, cât și o bază a criticii tradiției filosofice care s-a înfățișat pe sine, timp de milenii, ca fiind impersonală și transgresând factori particulari precum religia, sexul ori cadrele culturale și etnice. 

Despre aceste noi explorări în gândirea europeană recentă, realizate de femei filosof care ocupă poziții importante în lumea academică, a cercetării universitare și a profesoratului, vă invit să facem o dezbatere în această săptămână în care omagiem femeia și, totodată, reflectăm lucid și asupra condiției actuale a femeii în societatea contemporană.

Invitată în studio este d-na Tereza-Brândușa Palade, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice din București, SNSPA, un nume care s-a impus în ultimul deceniu și jumătate, printr-o prodigioasă activitate de creație filosofică personala, deopotrivă, de cercetare și traducere a unor opere filosofice semnificative, atât în gândirea românească, cât și în diverse comunități epistemice și medii culturale internaționale.

Contează oare sexul în filozofie în condițiile în care gândirea, ca atribut universal al ființei noastre omenești distribuit egal între bărbați și femei, nu posedă determinații sexuale?

Această este interogația principală a emisiunii! Vă astept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 28 febr. 2015 Ce este european și românesc în filosofia românească? Cercetări filosofice interculturale actuale

Filosofia românească este, fără îndoială, o specie a filosofiei europene. Curentele și orientările filosofice autohtone, tematicile, metodele și agenda de cercetare a gândirii românești sunt, încă din zorii modernității, de extracție europeană. Pe de altă parte, realizările unor gânditori autohtoni, precum Lucian Blaga, Ion Petrovici, Mircea Eliade, Emil Cioran ori Constantin Noica au fost integrate atât patrimoniului filosofic european cât și celui românesc, ceea ce arată că, în fapt, interculturalitatea este conceptul cheie prin intermediul căruia noi putem înțelege atât europenitatea cât și specificitatea filosofiei românești.

Care este conținutul actual al acestui concept polisemantic, atât de des invocat de întreaga cultură umanistă românească? În ce constă originalitatea filosofiei românești? În fond, ce este european și ce este românesc în filosofia românească?

Acestea sunt întrebările emisiunii Izvoare de filosofie din aceasta săptămână, întrebări sugerate de lucrările Simpozionului Național, Categorii filosofice și concepte interculturale în filosofia românească, organizat de „Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice”, Facultatea de Filozofie a Universității din București, vineri 27 febr. începând cu ora 10.00, la sediul Facultății de Filozofie, str. Splaiul Independenței, nr. 204, Sector 6, Grozăvești.

Invitat: prof. univ. dr. Viorel Cernica 

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Ediția din 21 febr. 2015 Între igiena minții și examinarea adevărului. Rolul logicii în constituirea culturii (filosofice) românești

Chiar dacă astăzi logica pare a fi o disciplină înrudită mai degrabă cu matematica decât cu filosofia, în realitate acest gen de preocupări intelectuale posedă caracteristici formative, paideice și culturale, unanim recunoscute. Căci, prin intermediul logicii  cunoaștem nu doar condițiile formale ale gândirii corecte, ci și mecanismele prin care ea se exercită argumentativ, critic și autocritic, în toate zonele culturii. Altfel spus, logica livrează nu doar instrumente care mențin și fortifică igiena minții, ci și căi de exercițiu metodic de căutare, aflare și întemeiere a adevărului ca bun cultural și public.

Ei bine, despre această prezență culturală a logicii vom vorbi în dezbaterea din această săptămână, plecând de la cercetările întreprinse de către d-l Viorel Vizureanu, prof. univ. la Facultatea de filozofie a Universității din București, autorul unor recente lucrări dedicate istoriei logicii românești. Vom lua, cu precădere, ca pretext al dezbaterii lucrarea Repere clasice ale logicii românești, care argumentează, între altele, că la noi în cultură preocupările de logică nu s-au făcut doar pentru sine, adică în folosul logicii însăși, ci au avut și un rol cultural întemeietor.

            Ce rol acordați dvs. culturii argumentative promovate de logică, în condițiile în care procedurile retorice și manipulative sunt ținute, în spațiul nostru public, la mare cinste?

Aștept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC. 

Invitat: prof. univ. dr. Viorel Vizureanu

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Ediția din 14 febr. 2014 Critica culturală a era relativismului valoric. Reîntemeieri filosofice și estetice

Actualele practici filosofice „de nișă”, în interiorul unor mici comunității specializate și intens racordate la agenda internațională de cercetare, s-au depărtat, pare-se, de menirea cu care a fost înzestrată filosofia, încă de la începuturile modernității românești, anume de ferment al creației umaniste, de critică și îndrumare culturală. „Îndeobşte, spunea Ion Petrovici cu multe decenii în urmă, în orice cultură, filosofia ocupă un loc aparte. Ea nu este un simplu mădular care la nevoie ar putea să şi lipsească. Dânsa are repercusiuni în toate ramurile vieţii culturale, fiindcă ea este aceea care dă directive ferme, aceea care autorizează şi fundamentează. Un filosof, demn de acest nume, nu este numai un meditativ singuratic, ispitit de anumite probleme speciale, ci un îndrumător în toate regiunile culturii”.

În ce măsură valoarea instrumentală a filosofiei, de critică și îndrumare a creației umaniste, de întemeiere a valorilor, mai este prezentă în practicile culturale actuale?  Oare, sub impactul relativismului și multiculturalismului, dimensiuni culturale ale filosofiei au fost abandonate? Mai avem nevoie astăzi de o filozofie care să-și asume sarcini culturale de tip maiorescian?

Acestea sunt întrebările emisiunii, pe care le-am extras dintr-o nouă și incitantă lucrare de critică și meditație culturală, Al treilea sens, semnată de cunoscutul eseist și filosof, prof. univ. dr.  Ion Dur, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, invitatul ediției din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, în jurul cărora va propun să coagulăm dezbaterea noastră din această săptămână.

Astept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice.

Invitat: prof. univ. dr. Ion Dur

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Ediţia din 7 februarie 2015 Istoria filosofiei ca dramă. Reinterpretări ale gândirii idealismului german

Apariţia recentă la prestigioasa editură a Academiei Române a două noi lucrări, Filosofia idealismului german. Repere pentru o nouă modernitate şi Funcţionalism şi ontologie, semnate de cunoscutului filosof şi germanist Claudiu Baciu, readuce în discuţie dramatismul gândirii filosofice moderne, în chiar momentul ei de vârf german, perioada în care dezbaterea, dialogul şi conflictul dintre ideile concurente, întotdeauna mediate şi justificate raţional, configurează definitiv spiritul în care europenii înţeleg să facă şi astăzi filosofie.

Acest dramatism al gândirii, care începe cu ruptura radicală faţă de filosofia trecutului realizată, cum se ştie, de către Kant şi care atinge cote nemaîntâlnite de abstracţie prin gândirea lui Fichte, Schelling şi Hegel, Schopenhuer, Schleiermacher şi Nietzsche, va constitui subiectul dezbaterii la care va invit să participaţi în această săptămână.

În ce măsură ideile filosofice postmoderne de astăzi, fundate pe relativismul valorilor şi pluralităţii adevărului, îşi găsesc izvorul în dezbaterile acestei periode de aur a gândirii europene? De ce filosofia idealistă germană a fost considerată de către marxiştii de pretutindeni o rătăcire filosofică ce trebuia combătută? Ideile acestei filosofii „idealiste” sunt total depărtate de viaţa noastră reală? Mai putem vorbi şi astăzi de idealism în filosofie?

Acestea sunt întrebările la care aştept, ca de obicei, intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane la RRC.

Invitat: cercet. şt. dr. Claudiu Baciu

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Izvoare de filozofie, ediţia din 31 ian. 2015. Retrospectiva evenimentelor filosofice din anul 2014

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niţă

Întâlnirea din această sâmbătă este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2014, evenimente care, într-un fel sau altul, au marcat viaţa noastră interioară, sufletească şi intelectuală şi, pe un plan mai general, au lăsat urme atât în cultura noastră reflexivă, cât şi în spiritualitatea românească. 

Simpozioanele şi conferinţele, naţionale şi internaţionale, celebrările şi comemorările unor mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale, cărţile de autor, articolele ştiinţifice, studiile şi eseurile cu impact public, traducerile etc. au făcut şi din anul recent încheiat 2014, pare-se, un an filosofic fertil, semn că trăim într-o lume în care nevoia de filozofie şi de gândire reflexivă sunt vii și prezente în chiar viața noastră cotidiană.

Cum aţi perceput dumneavoastră viaţa filosofică românească în anul recent încheiat, prin comprație cu anii precedenți? Aştept ca de obicei intervenţiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05

Vom fi însoţiţi în acest periplu rememorativ de către d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă, cercetător la Institutul de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române, care a făcut şi în acest an efortul de a sintetiza, pentru noi toți, cele mai importante date ce au marcat viaţa filosofică în anul 2014.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_ianuarie_2015-27289