Ediţia din 22 ian 2016. Retrospectiva evenimentelor filosofice din anul 2015

Întâlnirea din această sâmbătă este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2015: simpozioane şi conferinţe, naţionale şi internaţionale, celebrări şi comemorări ale unor mari gânditori, români şi străini, apariţii editoriale, cărţi de autor, articole ştiinţifice, studii şi eseurile cu impact public, traduceri semnificative etc.

Vom fi însoţiţi în acest periplu rememorativ, ca în fiecare început de an, de către d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă, Universitatea din Craiova, cercetător la Institutul de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române, care a făcut şi în acest an efortul de a sintetiza, pentru noi toți, cele mai importante date ce au marcat viaţa intelectual filosofică în anul 2015. 

Înregistrarea emisiunii este postată la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/22_ianuarie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_retrospectiva_evenimentelor_filosofice_din_anul_2015-43596

Ediția din 15 ian. 2016 Filosofie și poezie în creația eminesciană. Ambianțe interpretative

 „Eminescu rezistă vremii, opera lui creşte cu cât trec anii, viaţa lui ne ajunge mai scumpă cu cât se împuţinează amănuntele inedite. Revenirea aceasta la Eminescu nu este apologetică, nici elegiacă. Eminescu e destul de mare ca să se poată dispensa de orice mit şi de orice superstiţie crescută în jurul numelui său. Studiile pe care le provoacă necontenit constituie dovada că opera lui e mai preţioasă decât legenda, că geniul lui e mai presus de mitologie. Miturile, legendele, admiraţia naivă, simplismul didactic lasă locul cercetării critice, monografiei erudite, operei de lucidă şi completă interpretare. Geniul nu are nimic de pierdut din această migăloasă şi severă cercetare. Dimpotrivă, el ni se descoperă mai organic, mai superb. Se revine mereu la Eminescu pentru că scrisul său încurajează orice punct nou de vedere, orice interpretare nouă”

Sub semnul acestor gânduri formulate de Mircea Eliade vom plasa și dezbaterea realizată în direct cu cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, pe tema corelației dintre poezie și filozofie la Eminescu, luând ca pretext apariția recentă a unui volum insolit, Mihai Eminescu. Versuri din manuscrise, Editura Humanitas, ediție îngrijită de Ioana Bot și Cătălin Cioabă.

Accentul dezbaterii va pus pe ideea că în judecarea și evaluarea creației lui Mihai Eminescu ne vedem, nimic paradoxal, mai degrabă pe noi înșine, în propriile noastre sensibilități și prejudecăți, decât pe Eminescu cel real, așa cum îl găsim în enigmaticele sale manuscrise. 

Care sunt contextele de receptare, ambianțele interpretative, „ochelarii” privirii noastre, atunci când vorbim despre Eminescu? Putem avea acces la Eminescu, cel care se „odihnește” în sine, în Manuscrise, dincolo de multiplele medieri culturale și interpretative care se interpun între noi și creația sa enciclopedică?

La aceste întrebări vom încerca să răspundem în ediția din 15 ianuarie 2016 a Izvoarelor de filozofie, pe care o dedicăm sărbătorii lui Mihai Eminescu, cât și Zilei Culturii Naționale.  

Invitat: lector univ. dr. Cătălin Cioabă 

Inregistrarea dezbaterii este postată la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/15_ianuarie_2015_izvoare_de_filozofie_filosofia_si_poezie_in_creatia_eminesciana_ambiante_interpretative-43263

Ediția din 18 dec. 2015 Fațete ale unei gândiri protestatare. Filosofia cinică de ieri și de azi

 Practicarea filosofiei într-un mod sistematic scoate la lumină o serie de paradoxuri semnalate, în cuvinte memorabile, încă de Aristotel: „ a filosofa înseamnă atât a căuta să afli dacă trebuie sau nu să filosofezi, cât și a te dedica contemplației filosofice”. Prin urmare, chiar și cei care susțin că nu există nici un motiv serios de a filosofa și resping această îndeletnicire prin atitudine sau argumente, paradoxal, filosofează.

Ei bine, despre acest mod de a filosofa cu intenția suprimării filosofiei însăși, venit din partea „marginalilor” și contestatarilor gândirii „serioase”, a „impertinenților” filosofiei, de la Diogene din Sinope la Nietzsche și Peter Sloterdijk, vom vorbi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, ediție ce-și propune să traseze conceptual profilul de personalitate al filosofului cinic de ieri de azi.

Pretextul dezbaterii ne-a fost sugerat de lucrările Conferinței Naționale, Critică, Marginalitate, Cinism, organizată de Centrul de Cercetare în Istoria și Circulația Ideilor Filosofice a Universității din București (a se vedea programul conferinței la adresa, http://filosofie.unibuc.ro/2015/07/27/4465211)

  Invitat: lector univ. dr. Cristian Iftode  
Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/18_decembrie_2015_fatete_ale_unei_gandiri_protestatare_filosofia_cinica_de_ieri_si_de_azi-42375

Ediția din 11 dec. 2015 Restituiri filosofice. Zevedei Barbu și dimensiunile culturale ale filosofiei în texte publicistice

Emisiunea își propune să surprindă datele fundamentale ale personalității lui Zevedei Barbu (1904-1993), un filosof enciclopedist, cunoscut doar în cercurile restrânse ale profesioniștilor filosofiei, care s-a afirmat, pe rând, printr-o impresionantă operă de gândire sistematică, dar și de reflecție umanistă, în trei culturi, română, engleză și braziliană.

Cu o formație interdisciplinară, filosofie, sociologie, psihologie, și pedagogie, fostul asistent la catedra de filozofie a culturii a lui Lucian Blaga, romanul Zevedei Barbu, se afirmă în străinătate printr-o prodigioasă carieră universitară și o remarcabilă operă de reflecție umanistă apărută în spațiul public internațional, în cele mai importate limbile de circulație. A predat filosofia culturii și științe sociale, sociologie, psihologie socială, pedagogie, la Universitatea din Glasgow (1950-1963),  Universitatea din Sussex (1964-1977), Universitatea din Brasilia (1977-1993) și a contribuit cu o serie de incitante idei la marile dezbateri ale lumii contemporane.

Care sunt dominantele gândirii acestei mari personalități românești afirmate în cultura universală?

În jurul acestei întrebări se concentrează dezbaterea din această săptămână ce-i are ca invitați pe profesorii universitari Marin Diaconu și Ion Dur. 

 prof. univ. dr. Ion Dur 

Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/11_decembrie_2015_restituiri_filosofice_zevedei_barbu_si_dimensiunile_culturale_ale_filosofiei_in_texte_publicistice-42356

Ediția din 4 dec. 2015 Sistem și fragment. O dezbatere despre originalitate și comentariu în filozofia românească

În jurul filosofiei gravitează o serie de credințe și prejudecăți istorice privind scopul pe care trebuie să-l vizeze și, firește, să-l atingă cunoașterea filosofică.  

Pe de o parte, de la Thales și până la Hegel, a filosofa înseamnă a surprinde conceptual totalitatea lumii într-o viziune organică și animată, după imperativul formulat de Heraclit: „înțepciunea este un singur lucru: să ai capacitatea de a cunoaște ceea ce cârmuiește toate lucrurile prin mijlocirea tuturor lucrurilor”. În acest caz, filozofia este metafizică, pentru că ea se ocupă cu „realitatea de dincolo de lucrurile perisabile”, fiind interesată de felul în care „Unul” de dincolo de lucruri se află printre lucruri și, deopotrivă, ontologie, adică cercetează felul de a fi al lucrurilor în esența și perenitatea lor. Pe scurt, filosofia produce un sistem de gândire despre întregul lumii, definit de filosoful german Christian Wolff „ ca un ansamblu de adevăruri legate între ele, împreună cu principiile lor”.

Acest fel de a gândi filosofia este amplu contestat de gânditorii moderni, în frunte cu Kierkegaard și Nietzsche, care trasează pentru filozofie scopuri mai modeste și în acord cu interesele profunde ale vieții noastre. Astfel, actul de filosofare trebuie să abandoneze pretențiile nejustificate ale filosofiei de sistem și să producă mai degrabă o înțelegere de sine și de ceilalți și, între atâtea altele, legate de visele și suferințele noastre, să ne explice pentru ce trăim și de ce murim.

Cum se poziționează filosofia românească între aceste două moduri atât de diferite de a concepte actul gândirii reflexive, filosofarea?

Această e întrebarea principală a dezbaterii din această săptămână, pe care o realizăm în direct cu dl prof. univ. dr. Viorel Cernica. 

Pretextul dezbaterii mi-a fost sugerat de lucrările recentei Conferințe naționale: Metafizică și ontologie în filozofie românească, precum și de o serie de articole filosofice apărute în ultimul volum, publicat recent la Editura Academiei Române, din seria Studii de istorie a filosofiei românești.

Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/4_decembrie_2015_sistem_si_fragment_o_dezbatere_despre_originalitate_si_comentariu_in_filozofia_romaneasca-41664

Ediția din 27 nov. 2015. Remodelări ale binomului sferă privată vs. sferă publică. Cercetări filosofice actuale

Ideea modernă clasică după care trebuie să distingem între sfera privată (spațiul individual de viață în care se manifestă o serie de „libertăți naturale”: libertatea de gândire și de opinie, libertatea de conștiință, respectiv de credință religioasă, libertatea de asociere, libertatea de expresie, libertatea de manifestare a preferințelor de toate felurile, pe scurt, libertatea de a-ți proiecta și trăi viața în mod liber, fără nici un fel de constrângeri exterioare etc.) și sfera publică (spațiul de viață în care se manifestă comunitar interesele noastre private divergente, spațiul ocupat de exercitarea puterii statului și autorității instituțiilor de toate tipurile, spațiul în care trebuie, prin reglementari explicite, să se producă o serie întreaga de armonizări, politice, civice și cetățenești etc.), își păstrează și astăzi, în condițiile globalizării lumii, al consumerismului generalizat și a obsesiei pentru eficiență economică, relevanța teoretică și practică? Care este starea actuală a „balanței” dintre „public” și „privat”, în condițiile în care mai toate statele lumii, invocând presiuni instituționale, tind să reglementeze și aspecte aparținând în mod tradițional sferei private? Pe scurt, fenomenele legate de globalizare, consumerism și eficiență produc schimbări majore în stilul nostru, privat, de viață?

            Acestea sunt întrebările care vor structura dezbaterea din această săptămână, întrebări sugerate de rezultatele unor incitante cercetări interdisciplinare ce au fost unificate în volumul, apărut recent la Editura Pro Universitaria, cu titlul: Re-thinking the political in contemporary society. Globalization. Consumerism. Economic Efficiency.

Invitat în studio este prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, Prodecan al Facultății de filozofie, Universitatea din București.

            

Inregistrarea emisiunii se afla la adresa: dehttp://www.radioromaniacultural.ro/27_noiembrie_2015_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_remodelari_ale_binomului_sfera_privata_vs_sfera_publica_cercetari_filosofice_actuale-41620

Ediția din 20 nov. 2015 Cărți și idei filosofice la Târgul de Carte „Gaudeamus”, 2015. Coordonate faptice și interpretative

Cultura cărții filosofice tipărite se află în criză?

Aceasta este întrebarea la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, pe care o realizăm în direct de la Târgul de carte „Gaudeamus”.

Pretextul dezbaterii ne-a fost sugerat de oferta editorială din acest an, pe care am corelat-o inclusiv cu oferta din anii precedenți, ce ilustrează simptomatic, pare-se, că filosofii români sunt mai interesați de publicarea de articole științifice în reviste de specialitate, decât de cărți cu subiecte ample și destinate iubitorilor de cultură reflexivă.

Invitatul aceste ediții este cunoscutul filosof al educației, dl. prof. univ. dr. Emil Stan

Înregistrarea dezbaterii se afla la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/20_noiembrie_2015_carti_si_idei_filosofice_la_targul_de_carte_gaudeamus_2015-41612

Izvoare de filozofie. Ediția din 13 nov. 2015 Cercetarea academică în era Internetului. Dileme filosofice și provocări etice

Filosofia nu este, cum inspirat se exprima Russell, un set de vise plăcute. Provocările ei, generate de întrebări ineluctabile,  revin continuu în ciuda faptului că ambianța și contextele de viață ale oamenilor sunt într-o continuă și dramatică schimbare.

Ei bine, despre această dinamică a persistenței și schimbării marilor interogații vom vorbi în ediția din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la actualele controverse filosofice și etice legate de problematica cercetării științifice, a creației intelectuale și a producerii noului teoretic în contextul dominației Internetului.

Dezbaterea aduce în prim plan actualul conflict cultural, valoric și filosofic, dintre două abordări, juridice și etice, privitoare la protejarea și/sau libertatea circulației ideilor în mediul online.

Ideile noi, produse de comunitățile academice de pretutindeni și propagate online prin reviste de specialitate și stocate în baze internaționale de date, trebuie apărate prin mecanisme juridice și etice specifice dreptului de autor sau, în virtutea dreptului universal la informare, accesul ar trebui să fie liber? Asistăm, în acest context de înfruntare argumentativă, la o disoluție a meritelor intelectuale și a recunoșterii excelenței în cercetare? Paternitatea ideilor și recunoașterea publică a unui drept moral asupra muncii intelectuale proprii intră în conflict cu dreptul „natural” al utilizatorului de a avea acces liber, neîngrădit juridic și etic, la cultură și informații? 

Iată doar câteva dintre temele de meditatie asupra cărora ne vom concentra în dezbaterea de astăzi, teme pe care le-am extras dintr-un incitant proiect de cercetare cu titlul: Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi si emergente, inițiat de „Centru de Cercetare în Etică Aplicată” și finanțat de UEFISCDI.  

Invitat în studio este tânărul filosof Radu Uszkai (membru al echipei de cercetare în proiectul amintit), specialist în etică aplicată și un fin cunoscător al actualelor dezbateri privind proprietatea în mediul virtual, cercet. șt. dr. la „Centrul de cercetare în etica aplicată”, Facultatea de filozofie, Universitatea din București.  

Înregistrarea dezbaterii este postată la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/13_noiembrie_2015_cercetarea_academica_in_era_internetului_dileme_filosofice_si_provocari_etice-40489

Ediția din 6 nov. 2015. Între corectitudine, eroarea onestă și frauda deliberată. Etica cercetării științifice sub priviri interdisciplinare

O bună parte a dezbaterile publice generate de o serie de reprezentanți de marcă ai comunităților științifice de pretutindeni, inclusiv de la noi, tematizează, paradoxal poate, mai degrabă mesajele etice ale cercetării și cunoașterii științifice, decât cele legate de adevăr, cum știm, valoarea cardinală a cunoașterii.

Asistăm pretutindeni la dezbateri privind corectitudinea comportamentului omului de știință și, iarași paradoxal, mai puțin la o descriere a modului în care aceasta produce adevărul. În alți termeni, suntem mai sensibili la modul în care folosim adevărul și mai puțini interesați de mecanismele prin care acest adevăr apare în lume. Mai mult decât atât, constatăm azi un interes cu totul aparte pentru elaborarea unor coduri de etică a cercetării științifice și un mai slab interes pentru analiza veracității reprezentărilor științifice despre lume.

Putem vorbi oare, în materie de etică a științei, așa cum susținea regretatul filosof  Mihail Radu Solcan, despre un conflict între o etică a cuminţeniei, bazată pe sensibilitate, sentimentul datoriei, seriozitate, prudenţă etc., și etică a cunoaşterii, fundată pe valorile concurenței loiale și pe dorința de maximizare a propriilor interese (ne)științifice.

Vechiul ethos a științei bazat pe ideea universalității cunoașterii, a impartialității adevărului și folosirii gratuite a rezultatelor intră în conflict cu practicile științifice actuale interesate de recunoaștere publică și de obținerea de noi și noi granturi? Căutarea dezinteresată de a adevărului, a cunoașterii de dragul de a ști, este astăzi abandonată?

Acestea sunt principalele întrebări pe care le aduce în fața Dvs. dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor.

Ideea dezbaterii ne-a fost sugerată de apariția recentă, la Editura Universității din București, a lucrării Etica cercetării științifice și proprietatea intelectuală.

Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, prodecan al Facultății de Filozofie 
Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/6_noiembrie_2015_invitat_prof_univ_dr_constantin_stoenescu-40456

Ediția din 30 oct. 2015 De unde vine moralitatea: Dumnezeu, civilizatie sau lume naturala? Dileme ale filosofiei morale și eticii

Invitat: cercet. șt. dr. Emilian Mihailov 

Taina originii libertății noastre de a alege și, deopotrivă, de a ne spune de bunăvoie unor imperative morale ce promovează binele în detrimentul răului provoacă și astăzi mari dispute între teologi, filosofi și oameni de știință.

Izvorul discernământului și al alegerilor noastre morale are, așa cum ne învață Biblia, o origine divină? Normele noastre morale sunt, așa cum susțin biologii și etologii, o rezultantă complexă a evoluționismului animal? Varietatea deconcertantă a normelor care dirijează viața noastră morală își are originea, cum susțin psihologii, antropologii și sociologii, în cultură și societate, pe scurt, în lumea valorilor? Normele morale sunt, cum susțin pedagogii și profesioniștii științelor educație, un produs educațional? Ne naștem „buni de la natură”, cum credea Rousseau sau suntem înclinați, prin natura noastră competițională, să facem răul la tot pasul, în mod necesar, cum susținea Hobbes?

În final, care este modul corect în care trebuie să trăim din moment ce disputele în jurul valorilor morale sunt atât de aprinse și deconcertante?

Iată temele și dilemele pe care le va deschide dezbaterea din această săptămână pe care o realizez cu tânărul filozof și etician Emilian Mihailov, cercet. șt. dr., Director Executiv al „Centrului de cercetare în etica aplicată”, Facultatea de filozofie, Universitatea din București.

Puteti asculta inregistrarea emisiunii la adresa:

http://www.radioromaniacultural.ro/30_octombrie_2015_invitat_cercet_st_dr_emilian_mihailov-40212