DIFUZARE IN LUNA OCTOMBRIE

Dragi prieteni,
în luna septembrie pe spaţiul emisiunii Izvoare de filosofie sunt difuzate concertele si evenimentele prilejuite de organizarea Festivalului International "George Enescu", ediţia 2011. Următoarele trei episoade din serialul radiofonic Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti vor fi difuzate începând cu 1 oct. 2011.
Va astept cu mare drag pe lungimile de undă ale RRC.
Cu prietenie constantă,
Constantin Aslam

Ediţia din 27 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (IX)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a noua secvenţă sonoră - Constantin Noica. Modelul cultural european ca filozofie a interculturalităţii - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Profesorul Viorel Cernica ne propune în acest episod o perspectivă interpretativă pe care o putem numi, convenţional fireşte, „privirea înapoi”, întrucât domnia sa consideră că o discuţie despre filosofia lui Noica, din perspectiva interculturalităţii filosofiei româneşti, trebuie să înceapă cu lucrarea care încheie opera filosofului român, anume cu Modelul cultural european, cum se ştie, ultima carte apărută în timpul vieţii gânditorului.

Argumente? Le veţi afla urmărind acest episod dedicat gânditorului care a arătat că limba română nu doar traduce fidel anumite sensuri filosofice produse în mari culturi cu tradiţie în domeniu, ci că ea reconstruieşte, la propriu, cele mai înalte gânduri la care poate ajunge mintea omenească în întrebuinţarea ei reflexivă.

Ediţia din 20 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (VIII)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a opta secvenţă sonoră - Şcoala naeionesciană. Filozofie reflexivă şi explorări interculturale ale sinelui românesc - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Acest episod vă propune o radiografie a modului în care filosofia românească devine o specie integrată pe deplin gândirii europene aflată ea însăşi, în primele decenii ale secolului al XX-lea, într-un proces de prefaceri interne, conceptuale şi metodologice radicale, ce au produs aşa-zisele „cotituri”: fenomenologică, analitică, social-politică. Filosoful român care a ilustrat în gândirea noastră aceste prefaceri interne a fost, fără îndoială, Nae Ionescu, creatorul unei şcoli reflexive de gândire ce a tematizat chiar ideea de „filozofie europeană”.

Prin Nae Ionescu şi, urmând exemplul său, prin Mircea Vulcănescu, gândirea europeană se dovedeşte a constitui acum nu doar fundalul pe care este proiectată filosofia românească, ci însăşi structura acesteia: interogaţii, concepte, idei şi argumente.

În ce constă paradigma interculturală a operelor acestor gânditori ce au promovat modele reflexive exemplare de autocunoaştere a diverselor ipostaze a sinelui? Există diferenţe semnificative între atitudinile faţă de viaţă ale „occidentalilor” prin raportare la lumea „răsăritenilor” aşa cum susţineau atât Nae Ionescu cât şi Mircea Vulcănescu? Cum e cu putinţă o metafizică „ortodoxă”, a „iubirii”, şi cum s-ar putea constitui aceasta într-o alternativă la metafizica „catolică”, a „faptei”?

Sunt câteva dintre întrebările ce animă dezbaterea acestui episod consacrat explorărilor filosofice interculturale pe care le datorăm, deopotrivă, lui Nae Ionescu şi lui Mircea Vulcănescu.

Ediţia din 13 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (VII)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a şaptea secvenţă sonoră – Lucian Blaga şi filosofia ca dialog sistematic între domenii culturale şi culturi - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Dezbaterea aduce în prim plan ideea că Lucian Blaga, creatorul unui sistem filosofic cu „ziduri şi cupolă” (expresia îi aparţine lui G. Călinescu), a propus prin teoria dubletelor categoriale şi a matricii stilistice şi una dintre cele mai semnificative teorii filosofice a interculturalităţii europene.
Cum explică Lucian Blaga faptul că omul este pretutindeni acelaşi şi, în acelaşi timp, el se prezintă în orice colţ de lume ca făptură unică şi diferită de toţi ceilalţi? Cum este posibilă înţelegerea corelaţiei dintre universalitatea creatoare a omului şi particularitatea sa culturală permanentă? Care se îmbină în conştiinţa de sine românească universalitatea şi particularitatea faptelor de cultură? Ce relevanţă filosofică îi mai atribuim astăzi ideii de „spaţiu mioritic”? Acestea sunt provocările la care d-l profesor Viorel Cernica va încearcă să răspundă în acest episod dedicat în întregime filosofiei interculturale a lui Lucian Blaga.

Ediţia din 6 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (VI)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a şasea secvenţă sonoră – Şcoala maioresciană. Consolidarea tradiţiei europene în practici filosofice interculturale - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
Urmărind acest episod veţi constata, pe de o parte, că prin operele reprezentanţilor principali ai şcolii maioresciene, P. P. Negulescu, Ion Petrovici, Mircea Florian, Nicolae Bagdasar, Tudor Vianu, orientările fundamentale ale gândirii europene sunt proprii şi filosofiei româneşti. Astfel, practicarea consecventă a unei filosofii inspirată după modelul ştiinţei – în fond liantul care ne permite să gândim într-o unitate metodologică opere filosofice diverse izvorâte din forţa de creaţie a unor personalităţi inconfundabile – ţine atât de o dominantă majoră a filosofiei europene cât şi de una a filosofiei româneşti.
Pe de altă parte, veţi remarca faptul memorabil că de acum putem vorbi de o serie de contribuţii filosofice şi chiar priorităţi ideatice internaţionale aparţinând gândirii româneşti, fapte cultural-valorice înregistrate în tradiţia reflexivă europeană a vremii şi consemnate şi astăzi în dicţionare şi lucrări de istoria filosofiei europene. Mai mult decât atât, gânditorii aparţinând şcolii maioresciene aparţin de facto comunităţii filosofice europene, fiind invitaţi să-şi expună propriile lor idei în universităţi străine, cu tradiţii filosofice majore, sau să modereze mari evenimente filosofice internaţionale etc. semn ca Europa nu era undeva „afară”, ci „înăuntru”, la noi acasă.

Ediţia din 30 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (V)

Invitat: conf. unv. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a cincia secvenţă sonoră – C. Rădulescu-Motru. Constituirea modelului standard al filosofiei româneşti ca practică interculturală - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
În acest episod vom vorbi, într-o încercare de profil, despre C. Rădulescu-Motru (1868-1957), o personalitate ce a dominat cugetarea românească din prima jumătatea a secolului al XX-lea, un gânditor de numele căruia se leagă, între multiple fapte de cultură, şi constituirea modelului standard al filosofiei româneşti ca practică interculturală.
Care sunt elementele constitutive ale acestui model de filosofare? Cum participă, din interior, cugetarea românească, prin opera lui C. Rădulescu-Motru, la problematica şi dialogul dintre marile culturi filosofice europene? În ce sens ideea de „personalism energetic” propusă de C. Rădulescu-Motru este o reconstrucţie filosofică originală şi o contribuţie semnificativă în cadrul personalismului european? Ce valoare europeană actuală posedă teoria vocaţiei propusă de gânditorul român?
Sunt câteva dintre întrebările asupra cărora se concentrează întâlnirea noastră din această saptămână pe calea undelor, pe care o dedicăm în întregime celui care a fost numit, cu toata îndreptăţirea, cum veţi remarca urmărind şi acest episod, „patriarhul filosofiei româneşti”.

Ediţia din 23 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (IV)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a patra secvenţă sonoră – Performanţe ale cugetării româneşti în secolul al XIX-lea – din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
Vă propunem acum o radiografie a primelor performanţe europene ale gândirii româneşti realizate de pe platforma modelului intercultural asimilat, în mod organic de filozofia românească, mai ales din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest episod sunt invocate, într-o încercare de profil intelectual, nume de mari personalităţii culturale cu deschidere enciclopedică, dar şi cu contribuţii filosofice incontestabile, Titu Maiorescu, Vasile Conta. B. P. Hasdeu. A. D. Xenopol, pentru a demonstra că din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea gândirea românească participă cu sugestii şi chiar cu soluţii proprii la dialogul filosofic european. Românii în această perioadă, pentru a ne reaminti spusele lui Mircea Vulcănescu, au început în ordine ideatică şi metodologică să dea lumii Vest europene înapoi, cu o dobândă generoasă, ceea ce au împrumutat cultural şi intelectual încă din zorii modernităţii noastre.

Ediţia din 16 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (III)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a treia secvenţă sonoră - Descoperirea Europei din noi. Limba română vorbeşte filosofic - a serialului radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
În acest episod vom încerca să recompunem datele gândirii româneşti din secolul al XVIII-lea, perioadă istorică în care se produc o serie de modelările filosofice ale limbii române, iar cultura reflexivă românească descoperă, pentru a folosi o metaforă sugestivă, Europa din noi.

Ediţia din 9 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (II)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a doua secvenţă a serialului ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

În acest episod vom încerca să propunem un traseu de înţelegere a uneia dintre cele mai controversate probleme legate de cultura noastră filosofică. Când şi cu cine începe filozofia românească? Început sau începuturi?

Ediţia din 2 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (I)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Vă propun să urmăriţi, pe întreaga perioadă a verii, serialul Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti. Douăsprezece episoade radiofonice, un serial ce ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Mai precis, cele douăsprezece episoade ale întâlnirilor noastre pe calea undelor urmăresc, dintr-o perspectivă istorică şi sistematică, modul în care gândirea românească, încă de la începuturile ei, s-a aşezat la confluenţa dialogului între culturile europene semnificative, preluându-le starea lor de deschidere concomitentă către sine şi către celălalt.

Cum vom remarca împreună, interculturalitatea a fost, este şi va rămâne continuu, hrană vie a gândirii româneşti de ieri şi de azi.

Vom fi însoţiţi în acest periplu radiofonic, realizat sub forma unor dezbateri vii din care transpar nu doar rezolvări, ci şi multiple interogaţii cognitive ori provocări sufleteşti, de unul dintre bunii cunoscători ai culturii reflexive româneşti, d-l conf. univ. dr. Viorel Cernica, titularul cursului de filozofie românească de la Facultatea de filozofie a Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Institutul de filozofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Secţiunea de Filozofie românească.

În primul episod începem urcuşul către noi înşine, către propria noastră cultură filosofică, printr-un efort de cuprindere teoretică a ideii de filozofie europeană.

Ce este sau cum ne apare filosofia europeană?Aceasta este tematica primului episod al serialului Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti.