Difuzăm în această ediţie cea de-a opta secvenţă sonoră - Şcoala naeionesciană. Filozofie reflexivă şi explorări interculturale ale sinelui românesc - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
Acest episod vă propune o radiografie a modului în care filosofia românească devine o specie integrată pe deplin gândirii europene aflată ea însăşi, în primele decenii ale secolului al XX-lea, într-un proces de prefaceri interne, conceptuale şi metodologice radicale, ce au produs aşa-zisele „cotituri”: fenomenologică, analitică, social-politică. Filosoful român care a ilustrat în gândirea noastră aceste prefaceri interne a fost, fără îndoială, Nae Ionescu, creatorul unei şcoli reflexive de gândire ce a tematizat chiar ideea de „filozofie europeană”.
Prin Nae Ionescu şi, urmând exemplul său, prin Mircea Vulcănescu, gândirea europeană se dovedeşte a constitui acum nu doar fundalul pe care este proiectată filosofia românească, ci însăşi structura acesteia: interogaţii, concepte, idei şi argumente.
În ce constă paradigma interculturală a operelor acestor gânditori ce au promovat modele reflexive exemplare de autocunoaştere a diverselor ipostaze a sinelui? Există diferenţe semnificative între atitudinile faţă de viaţă ale „occidentalilor” prin raportare la lumea „răsăritenilor” aşa cum susţineau atât Nae Ionescu cât şi Mircea Vulcănescu? Cum e cu putinţă o metafizică „ortodoxă”, a „iubirii”, şi cum s-ar putea constitui aceasta într-o alternativă la metafizica „catolică”, a „faptei”?
Sunt câteva dintre întrebările ce animă dezbaterea acestui episod consacrat explorărilor filosofice interculturale pe care le datorăm, deopotrivă, lui Nae Ionescu şi lui Mircea Vulcănescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu