Ediția din 27 iunie 2015. Treptele realității. Categoriile filosofice în cercetări clasice și contemporane

 În jurul categoriilor, „cele mai înalte idei ale spiritului”, cum le definea Noica, gravitează, fără îndoială, întreaga gândire filosofică sistematică de la Platon și Aristotel încoace. Marii gânditori, precum Kant ori Hegel și, mai aproape de noi, Husserl ori Heidegger, iar din spațiul reflecției românești, Blaga și Noica, pentru a ne limita doar la nume de prim plan, au considerat că efortul filosofic de a stabili o punte de legătură între lumea limitată a experienței noastre perceptuale și lumea fără margini a gândirii este condiționată de felul în care sunt stabilite atât natura și numărul acestor categorii, dar și modul în care ele se intersectează într-un sistem coerent și atotcuprinzător.

Ei bine, despre aceste eforturi istorice, dar și despre cele mai recente cercetări privind determinarea „treptelor de realitate”, cum mai sunt numite categoriile filosofice, vă invit să vorbim în această întâlnire a noastră pe calea undelor.

Vom fi onorați de prezența în studio a d-lui acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române, într-o dezbatere despre cel mai amplu proiect de investigare filosofică a categoriilor, întreprins de cercetătorii Institutului de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei  Române. De asemenea, dezbaterea va tematiza și conținutul comunicărilor științifice prezentate la „Simpozionul Național Constantin Noica”, ediția a VII-a, Treptele realității.

Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice ale Dvs. prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.

 Invitat: acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române 

Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/izvoare_de_filosofie_21_iunie_2014_exista_o_metoda_corecta_in_filosofie-16401

Ediția din 20 iunie 2015. Pozitivitate gândirii…negative. Evaluări actuale ale filosofiei lui Emil Cioran

Sâmbătă, pe 20 iunie 2015, se împlinesc douăzeci de ani de la moartea lui Emil Cioran, poate cel mai enigmatic și disputat filosof al timpului prezent. Chiar dacă este expresia a două culturi, română și franceză - Jacques Chirac, cel de-al 22-lea Președinte al Franței, spunea despre Cioran că „ a fost mai francez decât noi toţi” –filosofia lui Emil Cioran a devenit, în ultimele decenii, planetară. Cu toții, indiferent de zona geografică în care locuim, de limba și cultura în care ne-am născut, ne regăsim instantaneu în filosofia sa. Când începi să-l citești ai impresia că Cioran îți scrie doar ție o scrisoare în care se mărturisește pe sine, dar cu gândul că, în cele rostite, are nevoie și de acordul tău sufletesc.

            Care este rădăcina acestui sentiment straniu de intimitate?

Asupra acestei întrebări vă invit să facem un schimb de opinii în întâlnirea pe calea undelor din această săptămână, pe care o dedicăm comemorării celor douăzeci de ani de la trecerea în eternitate a lui Emil Cioran.

Invitat în studiu este dl Horia Pătrașcu, exeget al gândirii cioraniene, dr. în filozofie, tânăr cercetător și profesor, care ne propune o grilă de lectură a lucrărilor lui Cioran, plecând de la felul în care acesta s-a văzut pe el însuși ca filosof. ”Nu cunosc, în ultimă instanţă, decât două mari probleme cardinale: cum să suporţi viaţa şi cum să te suporţi  pe tine însuţi”. (Convorbiri cu Cioran, Humanitas, p. 254).

Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice ale Dvs. la numerele de telefon ale RRC.

Invitat: prof. dr. Horia Pătrașcu  

Înregistrarea emisiunii de află la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/izvoare_de_filosofie_14_iunie_2014_emil_cioran_un_psihologterapeut-16030

Ediția din 13 iunie 2015 Între cer și pământ. Valențe filosofice ale textelor patristice

Practicarea filosofiei ca hermeneutică a textelor clasice greco-latine premoderne, patristice și scolastice, reprezintă, fără îndoială, una dintre remarcabilele contribuții ale tinerei generații de filosofi români, care au racordat cultura noastră reflexivă la marile proiecte intelectuale europene. Acest efort cărturăresc, fără precedent în tradiția noastră filosofică, cunoscut doar în cercul restrâns al specialiștilor, începe să ajungă și în conștiința publicului nostru cultivat, pe măsură ce traducerile, exegezele și cercetările din această zonă de practică filosofică, argumentează că investigarea trecutului este absolut necesară pentru o mai bună înțelegere a prezentului.

Ei bine, despre relevanța filosofică a acestor cercetări erudite care, de cele mai multe ori, se exercită pe texte sincretice, de mărturisire creștină, mistice ori teologice, vom vorbi în această ediție a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la o recentă lucrarea semnată de tânărul filosof și cercetător, Florin Crîșmăreanu, Analogie și hristologie. Studii dionisiene și maximiene.  

Subiectul dezbaterii îl va constitui „analogia”, o facultate ori putere a minții noastre, teoretizată încă de Aristotel, prin intermediul căreia noi putem înțelege, plecând de la diversele relații de asemănare, modul în care diversitatea lucrurilor participă, într-un fel sau altul, la unitatea nevăzută a lumii.

Care sunt sensurile filosofice și teologice ale analogiei? Este justificată „pretenția” analogiei de a se institui într-un mijloc de cunoaștere a „celor divine”? Ce importanță are, pentru filosofia actuală, studiul diverselor forme ale gândiri analogice?

Acestea sunt întrebările și provocările dezbaterii din această săptămână la care vă invit, ca de obicei, să participați, prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.

Invitatul nostru, dl Florin Crîşmăreanu este licenţiat în filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi [2004]; a urmat studii de master în filosofie, 2004-2006, specializarea „Teorii şi practici ale interpretării“, în cadrul aceleiaşi universităţi; în anul 2009 a obţinut titlul de doctor în filosofie [Universitatea „François Rabelais“, Tours, şi Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi] cu teza în cotutelă internaţională Le concept de métaphysique chez Francisco Suarez. De l’analogia entis à l’univocité de l’être.

În prezent este cercetător ştiinţific la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi. 

 Invitat: cercet. șt. dr. Florin Crîșmăreanu

Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_iunie_2015-33155

Ediția din 6 iunie 2015. Fidelitate, Interpretare, Creație. Paradoxuri ale traducerii filosofice

Se spune, pe bună dreptate, că într-o cultură traducerile nu pot suplini creaţia originală. Pe de altă parte, este tot atât de adevărat că traducerile pot fi văzute și ca un test de maturitate intelectuală în sensul cunoscutului adagiu: „traducerile nu fac o cultură, dar o reprezintă”.

Dacă în privința necesității de a poseda în limba proprie marile opere intelectuale și artistice produse în alte culturi există un acord unanim, nu același lucru îl putem spune despre actul însuși al traducerii. Dilemele, controversele și dezbaterile în jurul proceselor cognitive și lingvistice implicate în actul traducerii sunt atât de complexe încât, pentru atenuarea lor, s-a inventat un nou domeniu de expertiză, traductologia, știința și arta traducerii, devenită în ultima vreme obiect de studiu universitar și academic.

Cum se raportează filosofia la acest proces enigmatic, mijlocit de actul traducerii, în care o cultură se întâlnește cu alte culturi?

Aceasta este întrebarea la care vă invit să facem un schimb de opinii, plecând de la poziția ambiguă pe care o dețin filosofii în această chestiune. Pe de o parte, filosofii sunt chemați, în calitatea lor de purtători ai gândirii critice, să propună analize conceptuale și reflexive asupra actului însuși de traducere. Pe de altă parte, filosofii sunt constrânși, în virtutea competențelor lor, să traducă marile texte aparținând propriului domeniu de exercițiu intelectual.

Invitat în studio este cunoscutul traducător şi eseist Cătălin Cioabă, lector univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universității din București. Între altele, domnia sa a tradus lucrarea Drumul gândirii lui Heidegger de Otto Poggeler, 1998. A retradus, tot pentru Editura Humanitas, prelegerea heideggeriana Prolegomena. Zur Geschichte des Zeitbegriffs, Prolegomene la istoria conceptului de timp şi, în colaborare cu Gabriel Liiceanu, capodopera lui Heidegger, Sein und Zeit, Fiinta si timp. Este, de asemenea, traducător și cotraducător al mai multor volume: Martin Heidegger, Repere de drumul gândirii, Corespondența lui Heidegger cu Hanah Arendt, Ludwig Wittgenstein, Jurnale 1914-1916 și Scrisori despre Tractatus.

Astept intervențiile radiofonice ale Dvs. la cunoscutele telefoane ale RRC.

 Invitat: lector univ. dr. Cătălin Cioaba  

Înregistrarea emisiunii se află la adresa:  

http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_iunie_2015-33155