Ediţia din 16 februarie: Scrisori în jurul unei capodopere. Tractatus Logico- Philosophicus în contexte insolite de viaţă

Ideea că filosofia este o activitate ezoterică, la care au acces doar profesioniştii domeniului, este deseori exemplificată aducând în discuţie lucrarea de tinereţe a lui Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, carte scrisă, cum ştim, într-o manieră similară demonstraţiei matematice. Propoziţiile scurte şi enigmatice, numerotate cu cifre arabe, ce se succed unele după altele într-o ordine ce nu e lesne de surprins şi deopotrivă simbolurile de logică matematică prin intermediul cărora Wittgenstein îşi exprima gândurile sale intime îi dezarmează nu doar pe cei care se caută pe ei înşişi în filozofie, ci şi pe cei care doresc să dobândească instrumente de înţelegere în propriul lor domeniu de exerciţiu intelectual.

Ei bine, apariţia recentă, la editura Humanitas, a lucrării Scrisori despre Tractatus, selectate şi traduse din germană şi engleză de tinerii cercetători Andreea Eşanu şi Cătălin Cioabă, invitații Izvoarelor de filosofie din aceasta sâmbată, ne dezvăluie date de fundal şi de ambianţă deosebit de preţioase şi ne propune o altă faţă, mai puţin criptică, şi totodată mai plină de viaţă, a Tractatus-ului. Selecţia este o veritabilă premieră internaţională, căci, din miile de scrisori trimise sau primite de Wittgenstein, le adună cu grijă pe cele în care se pronunţă cu privire la cartea sa de tinereţe. S-ar părea că, în sfârşit, avem o cheie pentru a înţelege nu doar ideea de inexprimabil şi de tăcere mistică, ivită la capătul teoriei logice, ci şi mărturisirea enigmatică a lui Wittgenstein că a scris în fond Tractatus-ul „pentru a deveni alt om”.

Vă invit să facem o dezbatere plecând de la această carte, Scrisori despre Tractatus, care însoţeşte îndeaproape şi aduce un plus de clarificare acestei capodopere a filozofiei secolului XX.

Întrebarea emisiunii va fi: în ce sens te poate ajuta o lucrare de filozofie să devii alt om?