Invitat: cercetător științific Dora Mezdrea
Apariția recentă al celui de-al patrulea volum, Cursuri de logică, din seria de lucrări, Nae Ionescu, Opere complete, repuse în circulație culturală prin grija cunoscuților editori Dora Mezdrea și Marin Diaconu, ne dă posibilitatea acum, în prezentul punctual, să facem o serie de evaluări, la rece, ale gândirii lui Nae Ionescu, așa cum s-a împlinit ea de la catedră, prin predarea de cursuri în cel puțin două domenii majore: metafizică și logică.
Posteritatea lui Nae Ionescu este, din această perspectivă, una de-a
dreptul paradoxală. Nae Ionescu a fost la catedră, cum se știe, un adept al
gândirii socratice și un adversar al ideii că actul liber și creator de filosofare ar putea
fi transmis prin cuvinte scrise ce nu sunt însuflețite de conștiința vie a celui care
rostește cuvintele respective. Din acest motiv, el a refuzat sistematic să-și
publice cursurile, în ciuda insistențelor și presiunilor venite din toate
părțile.
Ce s-a întâmplat după moartea sa, iarăși știm cu toții! Discipolii i-au
publicat o parte dintre aceste cursuri (cele care fost stenografiate), iar Nae
Ionescu a ajuns în fața posterității într-o postură pe care și-a refuzat-o
sistematic toată viața: autor de tratate filozofice.
Cum evaluăm acum, în față cu tratatele de metafizică și logică ale lui
Nae Ionescu, acest conflict dintre gândirea vie
și gândirea formulată, una dintre
distincțiile fundamentale care traversează volumul al patrulea, Cursuri de logică, pe care-l vom lua ca
pretext al dezbaterii noastre din această săptămână.
Suntem onorați de prezența în studio a d-nei cercetător științific Dora
Mezdrea, autoarea unor lucrări impresionante dedicate personalității lui Nae Ionescu. Între
acestea, lucrările Biografia Nae Ionescu, apărută în 4 volume (peste 2500 de pagini) și Biobibliografie Nae Ionescu, (600 de
pagini), ocupă un loc de prim plan în exegeza filosofică postdecembristă
dedicată celei mai mai spectaculoase figuri intelectuale interbelice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu