Ediţia din 24 nov. Eveniment editorial. Capodopera lui Schopenhauer în limba română

Prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu 

O ţinută grafică impecabilă, două volume impresionante, peste 1250 de pagini. Acestea sunt datele editoriale ale unuia dintre cele mai importante evenimente filosofice din anul acesta, la care vom asista, în aceasta săptămană, la Târgul Gaudeamus: traducerea capodoperei lui Arthur Schopenhauer, Lumea ca voinţă şi reprezentare, lucrare ce vede lumina tiparului românesc la Editura Humanitas, în mod cu totul straniu, la o distanţă de aproape două sute de ani de la apariţia ei în limba germană.

Cum se explică această întârziere, în condiţiile în care numele lui Schopenhauer este, pe urmele lui Eminescu şi Maiorescu, atât de des invocat în cultura noastră umanistă, filosofică şi literară?

Motivele nu sunt încă evidente şi probabil că istoricii culturii reflexive româneşti vor formula un răspuns întemeiat la această provocare. Până atunci însă, dacă privim doar dintr-o perspectivă editorială, ne dăm seama că, cel puţin la început, volumul de muncă implicat într-o astfel de traducere putea părea oricui descurajant. Căci cine se încumetă, azi, să investească ani de strădanie intensă şi concentrare „doar” pentru o traducere, fie ea şi din Schopenhauer?

Ei bine, iată că acum, după atâta aşteptare, Lumea ca voinţă şi reprezentare şi-a găsit un traducător în limba română, dispus să dăruiască ani buni din viaţă în beneficiul culturii noastre filosofice, în persoana d-lui  dr. Radu Gabriel Pârvu, profesor universitar la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, un nume des întâlnit  în paginile de gardă ale unor alte traduceri din limba germană aparţinând celebrilor filozofi, Kant, Schelling, Fichte, Hegel, Dilthey etc. ori ai marilor autori de beletristică cum ar fi Kafka ori Gülich. De altminteri, domnia sa este cunoscut şi publicului iubitor de filozofie românească prin lucrarea Paradigme culturale complementare: Noica şi Cioran, apărută în 2008, la Editura Institutul European. 

Cum se explică celebritatea de care se bucură Schopenhauer în întreaga lume? Sunt valoroase oare ideile sale metafizice, celebrul lui pesimism, or viziunea atât de răspândită despre geniu şi nebunie? Nu cumva sinceritatea sa dezarmantă şi critica „filosofilor de şcoală” impresionează astăzi? În final, în ce-ar consta filozofia de viaţă pe care ne-o propune Schopenhauer, despre care vorbesc laudativ toţi comentatorii, în condiţiile în care Schopenhauer însuşi a trăit, pare-se, în dezacord cu propria sa gândire?

Sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în ediţia din această săptămână a Izvoarelor de filozofie.

Suntem onoraţi de prezenţa în studio a d-lui Radu Gabriel Pârvu, secondat de redactorul acestei faimoase cărţi, cunoscutul traducător şi eseist, Cătălin Cioabă.