Invitat: prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ Oare câţi dintre noi nu au sesizat simetriile existente în istoria intelectuală a românilor odată cu înscrierea pe orbita modernităţi? Acestea se produc, pare-se, la cumpăna dintre secole, perioade dominate de reforme structurale, de schimbări radicale în viaţa românilor mai ales pe linia educaţiei şi învăţământului. Simetriile sunt cu atât mai izbitoare dacă vom compara actualele stări de spirit dominate de dorinţa de înnoire, cu perioada de reforme iniţiate de Spiru Haret, cel care a aşezat întregul învăţământ românesc pe baze filosofice pregătind miracolului intelectual al gândirii şi culturii interbelice.
În ce măsură reformele actuale ale educaţiei şi învăţământului românesc continuă, aşa cum au susţinut toţii miniştii de resort, spiritul reformelor lui Spiru Haret? Este vorba despre aplicare unui principiu de continuitate sau doar de justificări formale şi electorale?
Sunt întrebări la care abia de câteva săptămâni se poate răspunde întemeiat, respectiv de când a apărut la Editura "Comunicare.ro" seria Operele lui Spiru Haret în unsprezece volume masive, un eveniment editorial remarcabil despre care vom vorbi în ediţia din 7 mai a Izvoarelor de filozofie.
Invitat în studio este cunoscutul editor şi profesor universitar, sociolog şi filosof al culturii, d-l Constantin Schifirneţ, îngrijitorul ediţiei Operele lui Spiru Haret.
În ce măsură reformele actuale ale educaţiei şi învăţământului românesc continuă, aşa cum au susţinut toţii miniştii de resort, spiritul reformelor lui Spiru Haret? Este vorba despre aplicare unui principiu de continuitate sau doar de justificări formale şi electorale?
Sunt întrebări la care abia de câteva săptămâni se poate răspunde întemeiat, respectiv de când a apărut la Editura "Comunicare.ro" seria Operele lui Spiru Haret în unsprezece volume masive, un eveniment editorial remarcabil despre care vom vorbi în ediţia din 7 mai a Izvoarelor de filozofie.
Invitat în studio este cunoscutul editor şi profesor universitar, sociolog şi filosof al culturii, d-l Constantin Schifirneţ, îngrijitorul ediţiei Operele lui Spiru Haret.
Filosofia nu are rol principal formativ ci se ocupa de cercetarea si gasirea unor raspunsuri,solutii la problemele esentiale ale OMULUI si umanitatii.De ex. o eventuala solutie la problema mortii va determina o anume abordare a vietii !Deci nu formeaza ci doar prezinta niste rezultate,constatari ale unor cautari, experiente,...
RăspundețiȘtergereActivitatea educationala,formativa ar trebui sa apartina mai intii stiintelor biologice - practice si pe intelesul elevilor - astfel incit acestia sa se autocunoasca chiar inainte de a invata sa citeasca si sa calculeze. Ca sa stie ce anume le face cu adevarat bine vietii lor individuale, sa deosebeasca binele de rau pentru ei insisi. De ex.se poate observa in prezent ca multe persoane considera ca drogurile le fac bine in timp ce adevarul este tocmai invers.
La scoala merge cine are nevoie de scoala! Important este scopul final al educatiei , al invatamintului!
Cui folosesc reformele ,interbelice sau actuale, atit timp cit natura umana ramine in aceeasi stare degradata ?
Cu respect,
Reeditarea operelor lui Spiru Haret e cel mai bun avertisment catre Ministerul Educatiei! Spiru Haret a infiintat scoli, Ministerul de astazi desfiinteaza! Argumentul demografic (al populatiei scolare minimale) este nul din punct de vedere moral, fiindca seamana (in alt sens, dar la fel de imoral) a “numerus clausus”! Asa cum viata unui singur om e de nepretuit, existenta unei singure scoli - oricat de putini elevi ar avea ea la un moment dat - trebuie salvata, iar nu suprimata! Prin reeditarea Operelor lui Spiru Haret, profesorul Schifirnet a realizat un act exceptional!
RăspundețiȘtergere