Invitatul ediţiei: prof. univ. dr. Gheorghiţă Geană Oare câţi dintre noi, cei care am îmbrăţişat profesii liberale, nu trăiesc o veritabila stare de paradox în perioada marilor sărbători creştine?
Pe de o parte, trăim cotidian într-o lumea secularizată dominată de eficacitate şi calcule de izbândă în proiecte laice; pe de altă parte, în astfel de zile, încercăm regretul de a ne fi gândit, suficient poate, la sensul vieţii şi a zbaterilor noastre care nu trec dincolo de automatismul vieţii cotidiene.
Cum se explică faptul că în marile zile de sărbătoare creştină se trezesc în noi stări de evlavie şi de credinţă, de meditaţie interioară, ca apoi să fim preocupaţi iarăşi de rafinarea tehnicilor de reuşită în viaţă şi de căutare neostoită a plăcerilor? Care sunt oare acele elemente din orizontul vieţii laice ce, în mod paradoxal, ne îndeamnă să privim mai ales de Sărbătorile Pascale cu mai mult interes credinţa şi valorile învăţăturii creştine? Or, reformulând pe un plan mai general interogaţia: cum se explica faptul ca în lumea noastră secularizata dominata de spirit ştiinţific, de tehnologiile producătoare de valori corporale, de valorile plăcerii, învăţătura creştină rămâne continuu vie în conştiinţa noastră?
În plan filosofic, în constă adevărul ştiinţei şi în ce măsură credinţa în Dumnezeu se fundează pe un adevăr ce nu vine, niciodată, în conflict cu ştiinţa? Ce sunt adevărurile de cunoaştere şi care este conţinutul adevărului credinţei? Cum se explică că adevărul ştiinţific este complementar adevărului credinţei, în ciuda faptului că acesta nu se fundeză pe probe experimenteale?
Sunt câteva dintre întrebările la care va încerca invitatul nostru, unul dintre marii noştri intelectuali cu conştiinţă creştină, d-l prof. univ. Gheoghiţă Geană, filosof şi antropolog cu o recunoscută platformă ştiinţifică internaţională.
Adevarul este Unul singur, Acelasi dintotdeauna si nu se schimba ! Antroplogia,sociologia - nu ating esenta umana a individului ci il cerceteaza pe acesta in diferite medii si contexte istorice!
RăspundețiȘtergereDeci aceste stiinte, prin definitia lor, nu vor putea raspunde la intrebarea:Ce anume din orizontul vietii laice ne activeaza interesul personal pentru credinta.
Referitor insa la mentinerea activa a
invataturii crestine de la originea ei si pina in prezent, cu toata tehnologia contemporana, aceasta conservare este realizata de catre profesionistii in informatii. Asa cum s-au pastrat si transmis informatii de mii de ani din alte domenii tot astfel sunt pastrate si informatiile despre diferite religii.Cum le percepe fiecare individ si mai ales cum le proceseaza si le intelege pentru a le aplica in viata cotidiana - asta il va judeca in final pe fiecare OM !
Cit despre conflict sau dialog intre stiinta si credinta - se pun "paie pe foc" de catre cei care nu au o preocupare profunda, serioasa asupra a ceea ce fac - deoarece nu exista nici conflict nici dialog ! Cel putin la nivel individual!
Sa va fie bine!
Cu respect,
Adevarul este Unul singur, Acelasi dintotdeauna si nu se schimba ! Antroplogia,sociologia - nu ating esenta umana a individului ci il cerceteaza pe acesta in diferite medii si contexte istorice!
RăspundețiȘtergereDeci aceste stiinte, prin definitia lor, nu vor putea raspunde la intrebarea:Ce anume din orizontul vietii laice ne activeaza interesul personal pentru credinta.
Referitor insa la mentinerea activa a
invataturii crestine de la originea ei si pina in prezent, cu toata tehnologia contemporana, aceasta conservare este realizata de catre profesionistii in informatii. Asa cum s-au pastrat si transmis informatii de mii de ani din alte domenii tot astfel sunt pastrate si informatiile despre diferite religii.Cum le percepe fiecare individ si mai ales cum le proceseaza si le intelege pentru a le aplica in viata cotidiana - asta il va judeca in final pe fiecare OM !
Cit despre conflict sau dialog intre stiinta si credinta - se pun "paie pe foc" de catre cei care nu au o preocupare profunda, serioasa asupra a ceea ce fac - deoarece nu exista nici conflict nici dialog ! Cel putin la nivel individual!
Sa va fie bine!
Cu respect,
Nu vad niciun paradox, sincer. Mi-aduc aminte de replica unui profesor - confuzie? paradox? depinde de care parte te afli. De fapt, s-ar putea nici sa nu existe vreo parte pentru simplul fapt ca daca stiinta ar putea demonstra dincolo de orice indoiala ca Dumnezeu exista, atunci am cunoaste existenta lui, astfel credinta fiind pur si simplu anulata ca si concept. Si nu doar ca si concept ci ca si consecinte, efecte.
RăspundețiȘtergereBlaga spunea ”eu nu strivesc corola de minuni a lumii” ori noi, prin incercarile noastre stiintifice de a demistifica si desacraliza totul, mie personal, imi pare a fi ceva lipsit de judecata. Cu ce vom inlocui ceea ce distrugem? Putem pune ceva in loc sau doar pur si simplu ne jucam si intre timp invatam sa ne spalam pe maini de consecinte?
Intr- anumita masura sau mai bine spus dintr-o anumita perspectiva stiinta ar trebui sa ajute, daca e inteleasa cum trebuie.
Stiinta ar trebui sa ne ajute sa ne facem viata mai buna si mai usoara, sa vindecam boli grave si sa descoperim cum sa traim in armonie durabila cu natura prin intrebuintarea unor resurse sanatoase si independente de cele pe care ni le pune la indemana natura.
Credinta ar trebui sa se preocupe de viata noastra spirituala, sa ne ajute sa ne intelegem si din acest punct de vedere, sa ne acceptam si sa descoperim cum sa ne hranim si aceasta latura spirituala.
Filosofia ar fi aici mediatoare, aceea care supune judecatii si analizei principii de etica, reguli care sa ghideze activitatea stiintifica si cea spirituala, macar intr-o anumita masura. Mi-e teama ca la capitolul etica in demersurile stiintifice suntem foarte lacunari, iar aceasta , stiinta, s-a dezvoltat mai mult decat etica si deontologia care ar trebui sa o insoteasca.
Poate daca lucrurile ar fi puse intr-o ordine, ar urma o anumita rigoare si disciplina, ideea de conflict sau dialog intre stiinta si credinta nici nu ar mai exista.
Cu stima, Bdiana.
Domnule profesor Geana,
RăspundețiȘtergereExcelent. Ati reusit sa explicati multe aspecte ale relatiei dintre filosofie si religie.
Imi place cum continuati sa propovaduiti lucruri false cum ar fi faptul ca Einstein credea intr-un Dumnezeu personal.Einstein era un panteist iar o diferenta mai mare intre credinta primitiva a unui taran intr-un mestesugar divin si o natura care nu este creata si a carei divinitati face parte din ea, nu exterioara ei, nu cred ca exista.
RăspundețiȘtergere