Ediția din 30 iunie 2017, De la rațiunea tare către rațiunea slabă. Peter Sloterdijk - un filosof antisistem

Împlinirea celor 70 de ani de viață a lui Peter Sloterdijk (n. 26 iunie 1947 in Karlsruhe), unul dintre cei mai importanți filosofi ai lumii aflați în viață, se poate constitui într-un bun prilej de reflecție asupra liniilor de forță în jurul cărora se coagulează gândirea filosofică contemporană. Căci, Peter Sloterdijk face parte din rândul acelor filosofi, ce s-au interogat asupra direcției spre care se îndreaptă gândirea contemporană printr-o critică a valorilor iluminismului și a „rațiunii tari” promovate, cum știm, de filosofii secolului al XVIII-lea, în frunte cu Immanuel Kant.

Deloc întâmplător, la doar doi ani de la sărbătorirea bicentenarului apariției primei capodopere kantiene, Critica rațiunii pure, în 1981, Peter Sloterdijk publică celebra sa Critică a rațiunii cinice (1983), un document filosofic impresionant, tradus și în limba română în două volume, ce propune o radiografie a lumii noastre postmoderne care a abandonat rațiunea „puterea de căpetenie a vieții omului”, pentru a folosi o expresie memorabilă a filosofului raționalist Petre P. Negulescu.

Ce anume a mai rămas azi din idealurile atât de generoase ale iluminismului, respectiv din pasiunea pentru producerea și sporirea cunoașterii prin știință, din programul „îmblânzirii moravurilor”, a perfecționării lăuntrice a omului prin educație și a promisiunii fericirii colective, din  lupta împotriva arbitrariului puterii și dorința de a așeza instituțiile publice pe principii raționale, din cultivarea impulsului spiritual către toleranță și compasiune etc.? Propagarea „luminilor”, cea mai nobilă sarcină a savanților și cărturarilor modernității timpurii, și-a atins țintele vizate sau avem de-a face, încă o dată, cu o nobilă dar gratuită utopie?

Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem împreună cu eseistul și filosoful Adrian Niță, cercetător la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, plecând de la un consistent studiu al domniei sale, ce explorează tema rațiunii și raționalității în gândirea lui Peter Sloterdijk, studiu ce va apărea în curând în prestigioasa revistă a Academiei Române, „Studii de istorie a filosofiei universale”.
Va așteptăm vineri, 30 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos: 

https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-de-la-ratiunea-tare-catre-ratiunea-slaba-peter-sloterdijk-un-filosof-antisistem/

. 

Ediția din 23 iunie 2017, Filosofia ca terapie. Ce putem învăța de la vechii greci?

Întoarcerea către înțelepciunea vechilor greci și redescoperirea potențialului de transformare a vieții noastre lăuntrice, sub impactul cultivării sistematice a gândirii reflexive și critice, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase apariții ale filosofiei în contemporaneitatea punctuală. Astfel, în ciuda practicării ei esotetice, ca rezultat al unor specializări profesionale similare activităților de cercetare științifică, filosofia și-a redobândit latura ei pământească în diversele activităţi de consiliere, de educaţie, în management şi în diversele terapii ale omului sănătos. Această situaţie insolită ne reamintește spusele lui Cicero despre Socrate, înțeleptul care „a coborât filosofia din ceruri pe pământ și a adus-o în casele noastre”.

            Cu alte cuvinte, într-o lume dominată de filosofi profesionişti şi de limbajul lor esoteric, constatăm astăzi o revenire spectaculoasă la vechiul înţeles grecesc al filosofiei ca medicină a sufletului - terapie legată de problemele omului sănătos aflat în căutarea sensului vieții - ca resursă de căutare a fericirii și de îmbunătăţire a calităţii vieţii, pe scurt, constatăm o revenire la filosofia ca mod de viaţă.

            Despre această reiterare a înţelesurilor genuine ale filosofiei ca înţelepciune, ca orientare în lume, menită să redescopere sensurile vieţii într-o lume dominată de ştiinţă şi tehnică, vom vorbim în această săptămână cu cunoscutul eseist și filosof al educației prof. univ. dr. Emil Stan, plecând de la ultima lucrare a domniei sale, apărută la editura Institutul European, Filosofia ca terapie. Ce să faci când nu ştii ce să faci.

Va așteptăm vineri, 23 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC. 

Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: 

https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-filosofia-ca-terapie/

Ediția din 16 iunie 2017, Școala viitorului. Ne îndreptăm către o matrice digitală de gândire?

Odată cu generalizarea Internetului, a rețelelor sociale și a telefoanelor inteligente, trăim cu toții atât la nivelul practicilor de viață și, concomitent, în registrul reprezentărilor de tot felul, intuitive și teoretice, la intersecția unei lumi scindate între realitatea reală, corporală și obiectivă și realitatea virtuală, artificială, creată de calculator și alte dispozitive electronice.

Cum putem armoniza și împăca, în propria noastră conștiință, aceste două lumi între care există relații de excludere reciprocă? Cultura textului, a adevărului și intersubiectivității, a gândirii conceptuale fundată pe abstracții, raționamente, generalizări, teorii științifice și sisteme etice complexe – instrumente de înțelegere a realității reale predate în scoală - pot coabita cu experiențele individuale, provocate de noi înșine și trăite în chip nemijlocit de explorările întreprinse în  lumea realității virtuale și în interiorul rețelei? Cum se pot compatibiliza surfingul mintal și multi-tasking-ul, chat-ul, simularea realității prin nenumăratele programe de jocuri, alegerea liberă a identității personale virtuale, cultura instrucțiunilor și a accesărilor algoritmilor și programelor virtuale, etc., cu ierarhia de valori intelectuale, estetice și morale promovate de școală și universitate?

Sunt doar câteva dintre întrebările pe care le putem extrage din agenda actuală de cercetări internaționale din domeniul filosofiei educației, arie de reflecție sistematică preocupată, parafranzându-l pe Michel Foucault, nu doar să înţeleagă ce este lumea, cât mai degrabă să întrevadă ce e pe cale să devină lumea, chiar acum, sub ochii noștri.

Am invitat în studio, pentru a dezbate provocările la care este supusă școala și educația din perspectiva ciocnirii valorilor corespunzătoare sciziunii lumii în care trăim, pe doi dintre cei mai dinamici cercetători ai habitatelor mentale specifice „nativilor digitali”, actualii elevi și studenți care au intrat în actualele sisteme oficiale de învătământ cu o minte deja modelată de valorile lumii digitale.

Este vorba despre prof. univ. dr. Emil Stan, filosof al educației și lector univ. dr. Bogdan George Tudorică, matematician și informatician, inițiatori ai unor insolite proiecte de cercetare menite să răspundă la o întrebare fundamentală: trebuie reinventată scoala sub presiunea valorilor lumii digitale?

Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: 

https://radioromaniacultural.ro/idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-scoala-viitorului-ne-indreptam-catre-o-matrice-digitala-de-gandire/

Ediția din 9 iunie 2016, Între ieri și azi. Explorări filosofice și estetice ale lumii artei

Organizarea de către Facultatea de filosofie a Universității din București a celei de-a V-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” se poate constitui, într-un bun prilej de reflecție asupra felului în care se realizează, cu eforturi remarcabile și, din păcate, prea puțin cunoscute publicului cultivat, dialogul filosofic dintre tradiția de cercetare românească în domeniul esteticii și actualele programe de explorare filosofică și interdisciplinară a fenomenului artistic contemporan. A se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/2017/05/16/conferinta-nationala-de-estetica-si-filosofia-artei-ion-ianosi-sublimul-in-cultura/ 

Plasată sub semnul sublimului, „cea mai etică dintre calitățile estetice ale omului”, cum se exprima regretatul estetician Ion Ianoși într-o lucrare de referință, Estetica din 1975, această ediție împlinește tematic eforturile anterioare de scrutare a unor variate direcții de explorare a lumii artei, ce depășesc cu mult interesul restrâns al specialiștilor. Iată, spre ilustrare, tematicile celor patru ediții anterioare ale Conferinței…în 2013 – Idei filosofice în arta Europeană modernă și contemporană (1850-2000), în 2014 - Arta ca Experiență și Experiența ca artă, în 2015 – Jocul în gândirea estetică și arta contemporană, în 2016 – Categoria noului. Impactul asupra artei și gândirii estetice în secolul XX.

Prin urmare, vocația esteticii de a oferi instrumente conceptuale de înțelegere și orientare intelectuală în lumea  deconcertantă a creației și practicilor artistice, ideal de cunoaștere promovat asiduu de Ion Ianoși, se află și astăzi în prim planul dialogului între generațiile de filosofi, care explorează misterul artei și potențialul de bucurie al ființei noastre omenești.

Cum se realizează în mod concret, pentru a folosi cuvintele lui Richard Rorty, acest model conversațional de analize filosofice în lumea artei?

În jurul acestei întrebări se va concentra dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.

Ne bucurăm de prezența în studio a dnei prof. univ. dr. Mihaela Pop și a dnei Camelia  Oana Șerban, drd. în filosofie și cercetător științific la Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice, din inițiativa cărora, an de an, se realizează într-o impresionantă participare națională, dialogul dintre generații în estetică românească actuală.

Va așteptăm vineri, 9 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC.

Inregistrarea dezbaterii se afla la adresa de mai jos:

https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-intre-ieri-si-azi/