Unul dintre cele mai importante evenimente care au
marcat anul filosofic 2016, atât în cultura reflexivă europeană, cât și în cea
românească, îl constituie comemorarea celor 300 de ani de la moartea lui
Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), personalitate enciclopedică, filosof și
logician, metafizician de primă mărime, inginer de mină, inginer mecanic,
geolog, istoric, paleontolog şi arheolog etc. considerat astăzi unul dintre
filosofii care au argumentat, coerent și decisiv, necesitatea unificării
Europei urmând principiile universale ale rațiunii.
Opera sa uriașă, peste 80 de volume, scrieri si scrisori - există, de pilda, 15.000 de scrisori către şi de la 1.100 de corespondenţi, aflată
încă în plin proces de editare este studiată nu numai de cercetătorii celor patru „Institute Leibniz” din Germania - Hanovra, Berlin, Postdam, Muenster -, ci și de multiplele comunități științifice și societăți internaționale
„Leibniz”, inclusiv de către Societatea Leibniz din România (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/105-societatea-leibniz)
coordonată de către cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, conf. univ. dr.
la Universitatea din Craiova.
Fără îndoială că evenimentul care a sintetizat
complexele cercetări ale operei acestui „erou al gândirii”, cum îl numea Hegel
pe Leibniz, a fost „Congresul Leibniz”
de la Hanovra, organizat în această vară, între 18-23 iulie cu o participare
impresionantă de cercetători din toate colțurile lumii, inclusiv din România ( http://www.gottfried-wilhelm-leibniz-gesellschaft.de/en/congress2016.html).
Tema centrală a dezbaterii: Pentru fericirea noastra și a celorlalți, a adus în prim plan, între altele, marea provocarea
filosofică aflată și astăzi în agenda academică de dezbateri: cum este posibil
ca rațiunea umană, unitară în esența ei, să funcționeze divizat și, de cele mai
multe ori, contradictoriu? Cum putem (re)unifica rațiunea științiifică cu
rațiunea morală și cu rațiunea practică?
Plecând de la acest eveniment internațional și de
la apariția recentă a două noi volume ale ediției Leibniz, Opere, de la
Editura Univers Enciclopedic Gold: Limba
universală, caracteristica universală, calculul logic (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/215-leibniz-limba-universala)
și Corespondența cu Foucher, Nicaise,
Bossuet, Sophie și Sophie Charlotte (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/216-leibniz-corespondenta-iv)
ediția din această vineri, 9 sept., a Izvoarelor de filozofie vă propune o dezbatere despre felul
în care gândirea lui Leibniz se dovedește a fi un bun instrument în înțelegerea
marilor dileme ale lumii în care noi trăim.
Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu