Imaginea tradițională a filosofului singuratic, posesor al unei învățături
criptice, elitiste, pe care o predă grijuliu discipolii săi fideli, trebuie
definitiv abandonată dacă avem în vedere cercetările interdisciplinare din
domeniul eticii aplicate, disciplină de avangardă teoretică, care propune o
nouă alianță între filozofie-știință-societate. Eticianul actual pare a fi,
surprinzător pentru așteptările noastre, nu doar un teoretician generalist, cât
mai degrabă un filosof-cercetător format să lucreze în echipe interdisciplinare
și specializat în producerea de expertize pe teme aflate în agenda diverselor
comunități științifice, profesionale, organizaționale, instituționale etc. ce
alcătuiesc lumea noastră globală. Prin urmare, cercetările etice actuale nu
doar contemplă, abstract și imparțial, țesătura de valori morale ce susțin
practicile noastre de viață, cât mai degrabă își propun, prin cunoaștere și
discernământ, să amelioreze calitatea vieții noastre continuu provocată de
diverse dileme morale.
Această remodelare a profilului cercetătorului din domeniile eticii și
filosofiei morale va constitui subiectul dezbaterii din această săptămână a
întâlnirii noastre pe calea undelor, când vom aduce în prim plan proiectele de investigații
interdisciplinare ale Centrului de Cercetare în Etică Aplicată ce-și desfășoară
activitatea în cadrul Facultății de filozofie a Universității din București.
Suntem onorați de prezența în studio a d-lui prof. univ. dr. Valentin Mureșan și a d-lui dr. Emilian Mihailov, directorul și, respectiv, directorul executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.
Pentru o mai bună înțelegere a
țintelor de cercetare a acestei asociații profesionale am extras de pe pagina electronică
a „centrului” următorul segment de autoprezentare: „Etica aplicată a devenit o
sumă de discipline tot mai specializate care solicită o dublă competenţă –
ştiinţifică şi etică. Suntem interesaţi de colaborarea cu persoane care au o
altă specializare decât cea în domeniul eticii (pe aceasta din urmă şi-o pot
achiziţiona cu timpul), de exemplu în domeniile medical, al afacerilor, al relaţiilor
internaţionale, al cercetării biologice, al presei etc. Lucrul în echipe
interdisciplinare şi respectarea pluralismului abordărilor morale sunt jaloane
de organizare a activităţilor pe care le vom favoriza. Specialistul în etică,
filosoful profesionist al moralei, nu se află în poziţia de a dicta celorlalţi
soluţii etice definitive, numai de el ştiute, ci e mai degrabă un animator al
activităţilor de grup şi un trainer al unor viitori traineri dublu
specializaţi. El îşi menţine, desigur, preocupările sale tradiţionale de
cercetător al teoriilor morale şi al metodelor de evaluare morală.
În România, constituirea unui
asemenea grup de cercetare interdisciplinară e o lecţie pe care abia trebuie să
o învăţăm. Sperăm totodată că managerii diverselor organizaţii – de la şcoli la
spitale şi la firme comerciale – vor lua tot mai în serios problemele morale
ale instituţiilor lor şi vor consulta atunci când au nevoie pe cei ce se pricep
la etică şi la metodele ei de lucru. Improvizaţia şi amatorismul au picioare
scurte. Astăzi, oriunde am fi angajaţi, lucrul bine făcut are şi o componentă
etică” vezi, pe larg, pagina: http://www.ccea.ro/
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa: http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_mai_2014-17656
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu