Filosofia practicată în mod profesionist se
exercită, încă de la Aristotel încoace, în interiorul unui limbaj propriu ce
cuprinde, alături de o „gramatică” internă,
multiple și variate înțelesuri filosofice cristalizate în marile opere de
reflecție ale tradiției, în jurul cărora „gravitează” mai toate tematizările și
propunerile constructive din gândirea filosofică actuală.
Așa se explică faptul, aparent banal, că în genere
orice construcție filosofică nouă începe cu cercetarea limbajului filosofiei
însăși, venit prin tradiție, întrucât aceasta posedă, pentru profesioniștii
creativi ai domeniului, proprietatea miraculoasă de a fi autogenerativ. De aici
și ideea larg împărtășită, de toți iubitorii gândirii reflexive, profesioniști
sau nu, că orice propunere filosofică nouă
trebuie văzută în contextul unei tradiții permanent schimbate.
Vom tematiza printr-o dezbatere această idee, producerea
noului în filozofie prin (re)interpretarea marii tradiții filosofice, luând ca
pretext o amplă sinteză logico filosofică, de o mare profunzime conceptuală și
teoretică, expusă în lucrarea Judecată și
timp. Fenomenologia judicativului, aparținând cunoscutului profesor universitar
Viorel Cernica și apărută de curând la Editura Institutul European.
Lucrarea sintetizează nu doar o tradiție
bimilenară de dezbateri filosofice în jurul temei judecății (cum se știe, forma
oricărei cunoașteri), ci și cercetările autorului care, de mai bine de un
deceniu și jumătate, a încercat în diverse texte publice, cărți, articole și
studii, să deslușească motivul centralității acestei teme în gândirea marilor filosofi,
Aristotel, Kant, Heidegger, care au avut ceva nou de spus în gândirea europeană.
„Am folosit de-a lungul timpului, spune Viorel Cernica în chiar deschiderea
volumului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu <dictatura
judicativului>, <judicativ constitutiv>, <formalizarea logosului etc.> și chiar unele idei în orizontul de cercetare al
aceste lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a
gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diverse
ocazii, prin referiri la condițiile în care ea poate fi formulată sau la unele
<efecte> teoretice
și rezultate aplicative ale sale”.
Ce înseamnă „judecată” în lumina gândirii contemporane și care sunt implicațiile teoretice ale cercetărilor filosofice întreprinse de către d-l prof. univ. Viorel Cernica în această tematică logico-filosofică? Aceasta e întrebarea principală la care va încerca să răspundă dezbaterea pe care Izvoarele de filozofie v-o propune în această săptămână.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa: http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_mai_2014-17656
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu