Ediția din 14 Noiembrie 2025: Jurnalul de război al unui logician. Ludwig Wittgenstein și regândirea temeiurilor filosofiei

 

Ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie este dedicată genezei uneia dintre cele mai importante lucrări ale gândirii secolului al XX-lea, anume Tractatus logico-philosophicus a lui Ludwig Wittgenstein, și este prilejuită de publicarea de curând, la editura Ratio et Revelatio, a două cărți de primă importanță pentru filosofia analitică din mediul reflexiv românesc. Este vorba despre volumul „Subiectul și limitele lumii. Scrieri de logică și etică”, care cuprinde trei scrieri de tinerețe semnate de Wittgenstein, într-o ediție îngrijita  de Cătălin Cioabă, și a volumului „Wittgenstein – o biografie critică”, semnat de Edward Kanterian și tradus de Otniel-Laurean Vereș.

În cele 50 de minute de emisie, vom explora o perioadă crucială din evoluția intelectuală a filosofului austriac, accesând nu doar opera publicată, ci și meditațiile sale intime, care zugrăvesc un portret al luptei sale interioare pentru claritate, adevăr și sens moral. Vom survola Jurnalele sale din anii 1914-1916, redactate pe front în timpul Primului Război Mondial, care nu sunt doar schițe pentru faimosul Tractatus Logico-Philosophicus, ci ne oferă un acces nefiltrat la sufletul unui geniu, prins între rigoarea logică și o spiritualitate profund personală. Vom radiografia, de asemenea, și cele mai relevante evenimente din viața lui Ludwig Wittgenstein, pentru a vedea cum i-au influențat acestea gândirea, dar și raportarea la etică și la religie.

Vă invităm la o incursiune profundă în ceea ce, în termenii lui Wittgenstein, ni se arată dincolo de cuvinte, pentru a căuta să înțelegem de ce limbajul este atât cel mai mare dar al nostru, cât și cea mai mare închisoare. Invitatul lui Cornel Moraru din această săptămână este  Cătălin Cioabă, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, editorul volumului „Subiectul și limitele lumii”, precum și traducător a multiple scrieri wittgensteiniene.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 Octombrie 2025: Soare peste Auschwitz. Aporiile Holocaustului și arta biopolitică

 

Sunt evenimente din istoria omenirii care, prin inimaginabilul lor, marchează, totodată, rupturi în modul în care gândim principiile și valorile fundamentale ale eticii. Unul dintre aceste evenimente este Holocaustul, în timpul căruia șase milioane de oameni au fost uciși în mod calculat și industrializat în timpul celui de-al doilea război mondial.

În fața unui asemenea eveniment, gândirea filosofică rămâne fără răspunsuri, doar cu aporii care nu pot fi dezlegate și în fața cărora teoriile tradiționale ale eticii se arată neputincioase.  Valori și sentimente morale fundamentale ale culturii occidentale, precum iertarea, iubirea, rușinea și vinovăția trebuie regândite în alte cadre teoretice, care să dea seama de o realitate pe care mintea umană era, mai înainte, incapabilă să și-o imagineze.

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă propunem o discuție despre dislocarea fundamentelor eticii și regândirea moralității în epoca post-holocaust, pornind de la o carte de o intensitate rară, care ne forțează la o introspecție radicală asupra răului absolut în epoca industrială. Este vorba despre Soare peste Auschwitz. Despre iertare și impardonabil, de Oana Șerban, o cercetare care își propune delimitarea aporiilor profunde ridicate de Holocaust gândirii filosofice și indicarea modului în care arta biopolitică poate rezista dincolo de acestea.

Invitata noastră de vineri seară va fi chiar autoarea cărții luate în discuție, Oana Șerban, care este doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 Octombrie: Când Platon îl întâlnește pe Bacchus. Rolul vinului în istoria dezbaterilor filosofice

 

Revizitând istoria filosofiei mai vechi sau mai noi, vedem că filosofii au avut reflecții despre relația dintre filosofie și vin. De la Banchetul lui Platon, până la eseul In vino veritas, scris de Søren Kierkegaard, de la Banchetul lui Ficino până la Beau, deci exist a lui Roger Scruton, pare că relația vinului cu concepte fundamentale ale filosofiei, cum ar fi adevărul,  cunoașterea, frumosul sau iubirea a fost o constantă a culturii noastre.

În ediția din această săptămână, vă propun să deschidem și noi această temă, alături de  organizatorii Simpozionului Național „Filosofie și Vin”, Ion Cordoneanu, cadru didactic al Universității „Dunărea de Jos" din Galați, și Laurențiu Staicu, profesor al Facultății de Filosofie a Universității din București. Având loc la finalul acestei veri, Simpozionul „Filosofie și Vin” a fost o manifestare ce depășește cadrul unui obișnuit colocviu academic și a reunit cadre didactice universitare de la principalele facultăți de filosofie din România, transformându-se într-un veritabil forum al gândirii filosofice naționale.

Conceput ca un eveniment filosofic cu desfășurare anuală, simpozionului constituie o întoarcere inspirată la semnificația primordială a symposionului grecesc – acea întâlnire în care consumul de vin era indisolubil legat de reflecția filosofică și de dialogul intelectual. Evenimentul își propune, conform spuselor organizatorilor, „să sondeze valențele culturale, istorice, antropologice, sociale și economice ale asocierii dintre filosofie și vin" – o abordare interdisciplinară care promite să ilumineze dimensiuni neașteptate ale acestei conexiuni milenare. Este o invitație la redescoperirea acelei tradiții unde plăcerea estetică și rigoarea intelectuală nu se exclud reciproc, ci se potențează mutual, generând forme superioare de înțelegere.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 octombrie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

        Săptămâna aceasta deschidem, pentru prima oară în acest sezon, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom continua să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon și care au fost folosite de filosofii Antichității pentru a-și construi teoriile în domenii precum religia, mitologia, ontologia, metafizica, medicina sau matematica. 

        Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 17 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 octombrie: (R)Evoluția ideilor - Cercetarea filosofică între Universitate și Academie

 

Ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână este prilejuită de desfășurarea între 16 și 19 octombrie, la Iași, a celei de-a treia ediții a Conferinței Naționale „Stările Generale ale Filosofiei”, un eveniment cu tradiție deja în mediul reflexiv românesc, care încă de la prima ediție și-a propus să reunească profesori, cercetători și studenți din toate marile centre universitare ale României, cu scopul punerii în dezbatere a situației filosofiei la nivel național, în toate domeniile societății – de la lumea academică, la sistemul de învățământ preuniversitar, de la canalele media, până în edituri și librării.

Tema ediției din acest an este una, pe cât de dificilă, pe atât de incitantă: „Gândire Critică, înțelegere, intersubiectivitate”. Sub această umbrelă, în cele trei zile ale conferinței se vor desfășura prelegeri și ateliere pe teme diverse, de la problema filosofiei în spațiul public, la cea a cercetării de specialitate din domeniu și de efortul de promovare  filosofiei în rândurile celor tineri, până la tematizarea artei ca un tip special de interogație filosofică.

În acest context, în cele cincizeci de minute pe care le avem la dispoziție, vom încerca să intrăm în culisele acestui simpozion și ale mediului actual de cercetare filosofică din România, alături de invitații lui Cornel-Florin Moraru de vineri seară.

Primul dintre aceștia este Cristian Moisuc, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și director sau membru în echipa mai multor proiecte naționale și internaționale de cercetare, printre care menționăm proiectul de traducere în limba română a corespondenței lui René Descartes, este vorba de ediția îngrijită de Vlad Alexandrescu, publicată între 2014 și 2021 la Editura Polirom.  

Cel de-al doilea invitat este Ionuț Bârliba, cercetător la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane” al Filialei din Iași a Academiei Române și cadru didactic al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domeniile sale de interes includ filosofia existențialistă, metafizica, antropologia filosofică și politică, precum și filosofia sportului și a istoriei.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 octombrie 2025: De la uimire la interogație. Explorare a întrebărilor fundamentale ale filosofiei

 

Dincolo de curentele și școlile filosofice, dincolo de teoriile și argumentele filosofilor, la baza filosofiei stă un număr mic de întrebări fundamentale, care izvorăsc din fondul peren de preocupări specific umane. Tocmai de aceea, istoria filosofiei ar putea fi scrisă ca o istorie a răspunsurilor pe care cele mai luminate minți ale culturii noastre au încercat să le dea unor întrebări care, în mod paradoxal, nu sunt făcute pentru a avea un răspuns unic. Este vorba despre acele întrebări esențiale, care ne bântuie sau ne-au bântuit la un moment dat pe fiecare dintre noi, precum „Ce este timpul?”, „Cum e cu putință ceva nou?”, „Ce este ființa?”, „De ce există ceva și nu, mai curând, nimic?”

În ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână ne propunem, și noi, să pătrundem în istoria filosofiei pe calea interogațiilor și să ne chestionăm care este felul specific de a fi al întrebărilor filosofice și cum se diferențiază acestea de alte tipuri de întrebări, cum ar fi cele cotidiene, cele științifice sau cele retorice. Astfel, vom încerca să readucem în prim planul discuției unul dintre actele de bază ale filosofiei, care este interogația.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Eikon, a celei mai recente lucrări semnate de cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, intitulată Deșertul interogațiilor, o carte insolită, scrisă numai cu întrebări, dar care sugerează, în același timp, și o sumedenie de răspunsuri. 

Invitatul de vineri seară a lui Cornel-Florin Moraru este chiar autorul cărții luate în discuție, colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie, Adrian Niță, care este doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 Septembrie 2025: Anca Vasiliu – Aventuri filosofice ale sinelui în Antichitatea târzie

 

Vă invităm vineri, pe 26 septembrie, la o ediție specială a emisiunii Izvoare de Filosofie, care o va avea ca invitată pe una dintre cele mai importante personalități ale filosofiei românești și europene din contemporaneitate. Este vorba despre Anca Vasiliu, profesor de filosofie antică al Universității Paris I (Panthéon-Sorbonne) și director de cercetare al Centrului de Cercetare în gândirea antică „Leon Robin”. Autoare a mai multor cărți și studii de specialitate, dintre care  amintim Despre diafan. Imagine, mediu, lumina in filosofia antica si medievala (publicată în traducere românească la editura Polirom în anul 2010) și Eikon. Imaginea in discursul celor trei Parinti Capadocieni (publicată în traducere românească la editura Doxologia în anul 2017), Anca Vasiliu este un nume de referință pentru cercetarea în mai multe domenii din sfera  științelor umaniste. Pentru contribuțiile sale în studiul filosofiei antice și medievale, invitata noastră de vineri seară a fost distinsă în anul 2022 cu Marele Premiu De Filosofie al Academiei Franceze pentru întreaga sa activitate.

Discuția din această săptămână este prilejuită de un eveniment editorial de primă importanță pe piața de carte din România, anume lansarea de curând, sub egida editurii Spandugino, într-o traducere realizată de Mihaela Voicu, a lucrării Imagini ale sinelui în Antichitatea târzie, semnată de invitata noastră de vineri seară, carte ce a primit premiul Montyon, acordat de Academia Franceză în anul 2013.

În cele cincizeci de minute pe care le avem la dispoziție, vom aborda una dintre cele mai importante și, în același timp, fertile teme ale gândirii filosofice: problema sinelui personal și a deschiderii pe care fiecare dintre noi o avem, în chiar intimitatea noastră, cu universalul speciei din care facem parte, cu umanitatea în genere. Cu această ocazie, vom face o incursiune în diversele concepții și aporii ale sinelui, așa cum au apărut ele în textele filosofice ale Antichității târzii, în special între secolele II-IV ale erei noastre. Această perioadă, adesea percepută ca o punte între moștenirea greco-romană și viziunea creștină, între o concepție tragico-psihologică a sinelui și una modern-filosofică, a dat naștere unor concepții despre interioritate care continuă să ne influențeze discret până în prezent.

Care sunt modalitățile în care ființa singulară își proiectează propria identitate și o poate prezenta altora? Care sunt mecanismele prin care se formează imaginile sinelui în gândirea Antichității târzii? Ce mai putem învăța astăzi, privitor la problema sinelui, de la filosofi precum Plutarh, Plotin sau Porfir?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările prin care vom deschide odiseea noastră radiofonică privitoare la aventurile sinelui în Antichitatea târzie. Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 iunie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta redeschidem, pentru ultima oară în acest sezon, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom continua să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă”, urmărind modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 20 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Iunie 2025 Aporiile demnității. Incursiune în istoria moralei

 

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă invităm la o incursiune fascinantă în istoria moralei, pentru a descoperi sensurile noțiunilor de demnitate și respect, precum și aporiile pe care acestea le-au dezvoltat în cultura contemporană.

Cu o istorie veche de când cultura europeană, cele două concepte luate în discuție s-au constituit ca principale valori etice încă din epopeile homerice și au format coordonatele raportării omului european la sine și la ceilalți semeni ai săi de-a lungul timpului. În epoca contemporană însă, cei doi termeni sunt cuprinși de o ambiguitate fundamentală. Pe de o parte, vorbim despre „demnitate” și „respect” ca atribute ale umanității în genere, la care fiecare dintre noi este îndreptățit prin simplul fapt că este om. De cealaltă parte, ele păstrează un sens meritocratic, conform căruia „demnitatea” și „respectul” trebuie câștigate de fiecare în parte și nu constituie un dat necondiționat.

De la această aporie pornim și noi discuția de vineri seară alături de Daniel Nica, care este doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din afară precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013) și Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire, (2015) și Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2023).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 iunie: Afectivitatea socială în filosofia politica

 

Atunci când vorbim despre filosofia politică, în special în contextul democrației, suntem obișnuiți să vorbim despre o construcție rațională, bazată pe argumente și dezbatere de idei.  Cu toate acestea, dacă privim în societate, vedem că raționalitatea teoriei este adesea neputincioasă în fața afectivității dezlănțuite și sentimentelor viscerale. De la frică la resentiment și de la diversele tipuri de iubire la nostalgie, avem o sumedenie de emoții ce pot fi manipulate în scopuri politice sau economice.

Acesta este și motivul pentru care, în filosofia socială recentă, se vorbește adesea despre „sentimente ale democrației” sau despre „sentimente ale capitalismului”, despre „sentimente politice” sau „sentimente economice”. Aceste sintagme ridică provocări intuițiilor și presupozițiilor noastre naturale privitoare la afectivitatea umană. Încă din epoca modernă, am fost învățați să credem că sentimentele pe care le avem sunt ceva intim, care se manifestă în sfera interiorității noastre, nu ceva ce se poate manifesta la nivel social, cuprinzând grupuri întregi de indivizi sau chiar societatea în întregul ei.

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune de 50 de minute în lumea fascinantă a teoriilor sociale care explorează afectivitatea ca produs al mediului social, cultural și politic. Cu această ocazie vom vedea care sunt principalele sentimente politice, cum afectează ele idealul raționalității deciziilor umane și cum ne putem feri de a fi manipulați prin intermediul lor.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru de vinerea aceasta este Ciprian Mihali, filosof, traducător și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru