Ediția din 27 Ianuarie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera pi)

 

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaisprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante. În această călătorie vom descoperi originile etimologice ale noțiunii de „paradox”,  „politică”, dar vom afla și de unde provine denumirea „paradisului” biblic.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 27 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

De la animalitate la umanitate. Problema violenței în filosofie

 

Problema violenței a pus și pune la încercare toate eforturile noastre de înțelegere și teoretizare. Tocmai pentru că este un fenomen prin excelență irațional, violența ne pune în fața descendenței noastre biologice, aflată în zona animalității, a brutalității și a bestialității și, cel mai adesea, se sustrage discursului științific și filosofic. Cu toate acestea, societatea umană, prin structura și legile ei, și-a propus să descurajeze pe cât posibil manifestările de violență, atât fizică, cât și verbală, încurajând în același timp dialogul, dezbaterea și argumentele raționale.

La o simplă privire în jurul nostru, observăm însă că acest fenomen este încă prezent pretutindeni. De la formele mai fățișe, cum ar fi războaiele sau conflictele stradale, până la formele mai sublimate și mascate, care ni se prezintă prin intermediul operelor artelor vizuale, ale cinematografiei sau, în general, prin mijloacele de comunicare în masă, violența a rămas o prezență constantă și difuză în orizontul lumii noastre.

            În aceste condiții, merită să ne întrebăm dacă nu cumva, departe de a fi doar un accident al existenței umane, violența este, de fapt, o trăsătură fundamentală a acesteia. Cum putem gândi filosofic violența? Care sunt principalele ei manifestări? Care este legătura dintre latura animalică a omului și diversele forme de violență pe care le putem observa în jurul nostru?

            Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția de vineri, alături de Cristian Ciocan, Președinte executiv al Societății Române de Fenomenologie, cercetător al Institutului de Cercetare al Universității din București și membru al Școlii doctorale a Facultății de filosofie. Cu o activitate de cercetare și publicistică susținută, invitatul nostru este unul dintre cei mai reputați cercetători contemporani din mediul reflexiv românesc.

            Prilejul acestei discuții este publicarea de curând, la editura Spandugino, a studiului „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”, o apariție editorială exemplară pentru cercetarea filosofică autohtonă, semnată chiar de invitatul nostru din această seară.

            Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri incitante, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2022

 

Pentru că, la început de an, filosofii numără cărțile, prima ediția a izvoarelor de filosofie din anul 2023 va fi dedicată, ca de obicei, unei retrospective a activității filosofice din anul precedent. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 13 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 Decembrie: Între filosofie și fantezie. Povestirile filosofico-fantastice ca gen literar și filosofic

Se spune adesea că filosofia se găsește în toate locurile și formele. Există o filosofie a cotidianului, o filosofie a științei, o filosofie a religiei și exemplele pot continua. De multe ori însă, filosofia și-a găsit sălaș în literatură, fie la modul propriu, fie prin exegeză. Acesta este și motivul pentru care dialogurile platonice sunt considerate, în același timp, atât texte filosofice, cât și opere literare. Totodată, acest fapt explică și apetența filosofilor pentru comentariul literar, de la interpretările antice la poemele homerice, până la textele heidegeriene despre poemele lui Hölderlin.

Mai rar însă, se întâmplă ca genuri literare propriu-zise să se formeze în jurul filosofiei și să aibă, în mod explicit, din capul locului, un miez filosofic. Un exemplu de astfel de gen literar sunt „povestirile filosofico-fantastice”, un termen patentat de cunoscutul filosof al culturii și eseist Horia Vicențiu Pătrașcu, care desemnează o categorie de proză scurtă ce își propune să expună narativ nuclee filosofice de idei privitoare la condiția umană și la societatea contemporană în genere. 

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre puterea literaturii de a face filosofia, în același timp, mai accesibilă minții contemporane și mai expresivă. Pretextul acestei discuții este apariția de curând, la nou înființata editură Contmplatio, a volumului „Antiregele și alte povestiri filosofico-fantastice”, semnat de Horia Vicențiu Pătrașcu.

Invitatul nostru de vineri din studioul Radio România Cultural va fi chiar autorul acestui volum, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București. Autor de multiple studii filosofice în domeniile filosofiei românești și filosofiei culturii, dar și de cărți de specialitate, precum de volume literare, invitatul nostru este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți filosofi și eseiști din cultura noastră. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 decembrie: Aristotel și inteligența artificială. Cum ne poate ajuta etica aristotelică astăzi?

Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
        

    Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 decembrie: Incursiuni în filosofia românească. Nae Ionescu și noua generație interbelică.

Din multe puncte de vedere, perioada interbelică a fost „epoca de aur” a filosofiei românești. Caracterizată de o efervescență culturală fără precedent, în această perioadă s-au format și au activat unele dintre cele mai importante nume ale gândirii autohtone, printre care îi enumerăm pe Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Vasile Băncilă sau Mircea Vulcănescu. 

Toți aceștia însă au în comun faptul că au fost formați în spiritul gândirii lui Nae Ionescu, o gândire vie, care a fascinat, prin originalitatea ei, întreaga lume culturală interbelică. Având o personalitate carismatică, Nae Ionescu a marcat gândirea filosofică românească atât prin dezvoltarea curentului numit trăirism, după cuvântul german Lebensphilosophie, cât și prin coagularea în jurul său a unui grup format din cei mai influenți gânditori interbelici, care formează așa numita „noua generație interbelică”. Cu toate acestea, gândirea sa, prezentată în special în formă de prelegeri orale și cursuri universitare, a rămas puțin studiată după anii 1990, chiar dacă editarea și publicarea operelor lui Nae Ionescu a început chiar la scurt timp după moartea sa, în anul 1940.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale, vă propunem o dezbatere despre rolul și influența gândirii lui Nae Ionescu asupra culturii române. Care sunt elementele de originalitate ale gândirii sale? Putem vorbi despre un sistem filosofic la Nae Ionescu? Care sunt principalele coordonate ale acestuia? De ce gândirea sa mai este relevantă și în vremurile noastre?

            Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București, specialist în filosofie românească, filosofia artei, estetică și filosofie germană modernă.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro                                                                                                                      

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 Noiembrie Abecedarul gândirii grecești antice: litera pi (continuare)

 

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la o nouă literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante. În această călătorie vom descoperi originile etimologice ale noțiunii de „poezie”,  „politică”, dar vom afla și ce însemna, inițial, parabola.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 25 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 Noiembrie: Contemplarea – între practica artistică și teorie

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie are ca prilej de dezbatere un eveniment editorial insolit în spațiul cultural românesc: lansarea în data de luni, 21 noiembrie, începând cu ora 19.00, la librăria Cărturești Carusel (str. Lipscani, nr. 55), a revistei de studii de specialitate a Universității Naționale de Arte din București, UNA. Conținând cercetări ale unora cele mai cunoscute nume din domeniul filosofiei și teoriei artei, Revista UNA pune în dezbatere teme de primă importanță pentru domeniul artelor vizuale, abordând atât subiecte clasice, cât și de avangardă. 

Cu această ocazie, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, cunoscut pictor român contemporan, rector al Universității Naționale de Arte din București și fondatorul revistei UNA. Având o activitate susținută atât în plan artistic, cât și în plan teoretic, Cătălin Bălescu, conducător de doctorate în arte vizuale a susținut nu mai puțin de opt expoziții personale, a participat la numeroase expoziții de grup, a publicat mai multe articole de specialitate și a editat, coordonat și conceput un număr de peste 10 cataloage.

Tema pe care o propunem spre dezbatere este cea a contemplării, o temă cu tradiție îndelungată în cultura europeană, aflată la intersecția dintre filosofie și practica artistică. Încă din filosofia greacă antică, contemplarea a desemnat activitatea sufletului omenesc prin care ideile sunt percepute în mod direct de către minte, fără intervenția raționamentelor sau deducțiilor. Această intuiție intelectuală, prin specificul său, stă atât la baza studiului filosofic, cât și la baza actului artistic, asigurând atât accesul la adevăr, cât și inspirația creativă. 

Dar, care sunt contextele moderne și actuale de înțelegere a contemplării? Care este rolul contemplării în activitatea artistică? Cum se împletește teoria și practica în formarea unui artist? Ce relație există între teorie și creație?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 
Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 Noiembrie De la Realitatea Virtuală la Realitate+. Cum ne transformă moral noile tehnologii?

 

Dintre tehnologiile emergente actuale, realitatea virtuală este una dintre acelea care ridică unele dintre cele mai interesante provocări pentru filosofi. Pe de o parte, ea propune experiențe complet noi, greu sau imposibil de obținut în lumea reală, de cealaltă parte, efectele sale asupra creierului și comportamentului uman sunt, la ora actuală, greu de prevăzut.

            Așa stând lucrurile, realitatea virtuală nu numai că se configurează ca o anexă a realității, cum au fost de-a lungul timpului imaginația, cărțile și mediul digital, ci un posibil nou mediu de existență cu capacitatea de a îmbogăți și transforma lumea în care trăim, adăugându-i un spațiu virtual imersiv. Din acest punct de vedere, tehnologiile de Realitate Virtuală sunt unice în capacitatea lor de a acționa precum un hacker al creierului uman, reușind să suprascrie informația din lumea virtuală peste cea din lumea reală.

Metafizicieni faimoși, în frunte cu David Chalmers, argumentează că acest spațiu virtual imersiv este, de fapt, o extindere a realității, Realitatea +. În acest context, eticienii și psihologii morali au la îndemnă o unealtă și un mediu nou pentru a cerceta comportamentul moral al indivizilor. Ce ne pot spune acțiunile virtuale despre comportamentul moral? Ce tipuri de reguli morale ar trebui să guverneze interacțiunile noastre în Realitate+?

            Acestea sunt doar două dintre întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Anda Zahiu, membră a Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și doctorandă a Facultății de Filosofie, cu interese de cercetare în domeniile Realității Virtuale, dreptului la privacy și politicilor redistributive. Anda este membră a proiectului de cercetare ENHATEC, care își propune să construiască o etică pluralistă pentru oamenii viitorului.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 Noiembrie: Drumul către sine. Reflecții filosofice asupra autenticității

    Încă din vremuri antice, gândirea filosofică, dar și gândirea omului obișnuit,  au căutat, în diverse forme, cunoașterea și înțelegerea de sine. Din această perspectivă, celebrul dicton scris pe templul lui Apollo din Delphi, „Cunoaște-te pe tine însuți”, fixează, pe de o parte, o sarcină de gândire pentru filosofi, dar și o sarcină de gândire pentru fiecare dintre noi. Tocmai de aceea, problema sinelui și a modului în care putem trăi o viață autentică a fost, dintotdeauna, o temă recurentă de reflecție pentru umanitate.

    Abia odată cu filosofia lui René Descartes însă, problema sinelui, a cogito-ului, s-a tehnicizat și și-a găsit, o dată pentru totdeauna, locul central în orice demers filosofic. Faptul că noi suntem, înainte de toate, „lucruri care cugetă” a trasat un întreg program de analiză pentru fiecare dintre filosofii modernității, care s-a concretizat, de-a lungul anilor, în dorința de a defini, în temeni cât mai adecvați, conștiința de sine și raportul pe care-l avem noi cu propria persoană.

    Începând cu epoca post-modernă, această problemă devine însă și mai acută, în contextul criticii aduse de Friedrich Nietzsche asupra conceptelor și valorilor tradiționale, filosofii fiind puși în situația de a da seama, pe de o parte, de modul în care noi ne privim pe noi înșine ca fiind niște entități unitare și, pe de altă parte, de dinamica dezvoltării conștiinței noastre de sine și a relației pe care o avem cu noi înșine și cu lumea în care trăim.

    Cum pot fi unite aceste două aspecte contradictorii ale sinelui? Cum ne construim „povestea” propriei noastre existențe? În ce constă autenticitatea raportului cu noi înșine?

    Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Cristina Cristea, doctorandă a Facultății de Filosofie și asistent universitar asociat al Universității din București, lector în cadrul Fundației Calea Victoriei și co-fondator al proiectului „Ateliere Filozofice”, al cărui scop este promovarea dimensiunii practice a filozofiei și valorificarea ei în mediul corporate. Cercetarea doctorală a invitatei noastre examinează din punct de vedere fenomenologic și hermeneutic perspectiva narativă asupra identității personale. Principalul său interes academic constă în înțelegerea structurii existențiale și a implicațiilor etice ale întrebării „Cine sunt eu?” și problematica autenticității sinelui.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru