Ediția din 18 februarie: Dezbateri actuale în jurnalism. Incursiuni în etica mass-media

În ultimele decenii, dezbaterile filosofice s-au extins și asupra unor domenii care, aparent, sunt străine de filosofie, iar acest lucru este, poate, cel mai ușor vizibil în zona eticilor aplicate. Pe zi ce trece apar din ce în ce mai multe discuții privitoare la implicațiile morale ale diferitelor meserii, de la medicină și cercetarea științifică, până la creația artistică și interacțiunile digitale.

În contextul acestor dezbateri mai largi s-a format și noua „etică mass media”, o ramură de studiu care își propune să pună în lumină principiile și valorile etice implicite care ghidează practicile și metodele de lucru din mass media. Având în vedere importanța acestor dezbateri în contextul actual, unul în care suntem asaltați din toate părțile de știri fale sau manipulatorii, pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre provocările etice ale jurnalismului actual. Care este originea filosofică preocupărilor din zona eticii mass media? Care sunt teoriile etice tradiționale care ne ajută cel mai bine să înțelegem activitatea jurnalistică? Care este rolul filosofiei și al filosofilor în etica media?

Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea din această seară alături de Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 18 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

 

Ediția din 11 februarie: Creativitate și gândire critică în educația generației Z

 

Încă din Antichitatea greacă, problema scopurilor și conținuturilor procesului educativ a fost una ce a trezit dezbateri aprinse printre filosofi. Dar acum, poate mai mult decât în alte timpuri, ea a s-a acutizat. Evoluția tehnologică și științifică, accesul liber la informație prin intermediul internetului și schimbările mai subtile ce țin de mentalitatea omului contemporan au făcut ca să se vorbească din ce în ce mai mult despre necesitatea schimbării paradigmei educaționale.

Dincolo de aceste dezbateri tehnice însă, un lucru se vede cu claritate: creativitatea și gândirea critică au devenit elemente cheie, pe care majoritatea specialiștilor domeniului le consideră fundamentale pentru formarea noilor generații. Spre deosebire de educația tradițională, centrată pe transmiterea și înmagazinarea de cunoștințe, educația contemporană pare a încuraja mai degrabă dezvoltarea de abilități, căutarea personală și gândirea divergentă. Tocmai de aceea, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem să ne întrebăm care este, mai exact, rolul creativității și gândirii critice în educația actuală? De ce au devenit ele importante? Există o tensiune între aceste două abilități fundamentale și, dacă da, cum poate fi ea gestionată?

Acestea sunt subiectele asupra cărora vom reflecta alături de invitatul nostru din această săptămână, Doru Căstăian – doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de bioetică.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 11 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 februarie: Sensurile uitate ale cuvintelor. Constantin Noica și proiectul unei filosofii a limbii române

 

Mai mult decât un mediu de comunicare, limba este adesea și un factor ce modelează gândirea umană. Poate și de aceea se vorbește despre „limbi filosofice”, cum ar fi limba greacă sau limba germană, care și-au arătat cu asupra de măsură potențialitățile de-a lungul istoriei.

Acesta este și motivul pentru care problema naturii limbajului uman și a „sensului adevărat” al cuvintelor a fost cercetată de filosofi încă de la Platon, mulți gânditori apelând la etimologii – reale sau fanteziste – pentru a putea surprinde potențialitățile filosofice ale limbajului curent. În spațiul culturii române, această abordare este cel mai bine vizibilă în gândirea lui Constantin Noica, care studiază programatic, într-o serie de eseuri strânse laolaltă în volumul Cuvânt împreuna despre rostirea românească, sensurile uitate ale limbii noastre.

Cu ocazia apariției de curând la editura Humanitas a primei ediții integrale a acestei lucrări, redeschidem și noi dezbaterea privitoare la natura limbii și etimologia cuvintelor, întrebându-ne care sunt gândurile ascunse în spatele unora dintre cuvintele pe care le folosim adesea și dacă limba română poate fi considerată o limbă filosofică?

 Ca invitat îl vom avea chiar pe editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de „Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei”, ambele din cadrul Universității din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 4 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 ianuarie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera N (partea a 2-a)

 

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la litera N, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 28 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 ianuarie: Bazarul memoriei sau rolul amintirilor în construcția sinelui

 

Încă de la Platon, problema memoriei și a reamintirii a fost una dintre cele mai importante probleme filosofice. Din această poziție ea traversează întreaga istorie a filosofiei, până în hermeneutica și fenomenologia contemporane. Cu toate acestea însă, încă nu avem o imagine completă a modului în care memoria funcționează și a rolului jucat de aceasta în construcția sinelui nostru conștient.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână vă propunem o fascinantă incursiune de 50 de minute în lumea filosofiei și neuroștiinței memoriei. Cum se formează amintirile din perspectiva creierului nostru? Care este rolul memoriei în existența noastă? Cum ne construiește memoria sinele?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră, alături de Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de educație holistă din România.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Lifestyle Publishing, a cărții  „Bazarul memoriei. Cum construim amintiri și cum ne construiesc ele pe noi?”, o lucrare interesantă despre modul în care amintirile se constituie la nivelul creierului uman, semnată de Veronica O’Keane și tradusă de invitata noastră.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 21 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 ianuarie: Arta în era capitalismului. Explorări ale artei contemporane

        În vremurile noastre, mai mult ca oricând, arta pare a se fi transformat într-o industrie. Sume colosale sunt investite zilnic în bugetele filmelor, serialelor și evenimentelor artistice, iar producțiile marilor case de film înregistrează profituri colosale. Asta face ca, de foarte multe ori, valoarea operei de artă să fie dată de cota de piață, iar meritul artistic să fie judecat pe considerente economice și financiare.

Cu toate acestea, dacă privim lucrurile mai atent, arta este mult mai prezentă în viața fiecăruia intre noi decât în orice altă epocă a omenirii. Avem acces la mii de filme și melodii cu un singur click prin intermediul gadget-urilor noastre, putem vedea concertele formațiilor preferate prin intermediul internetului și, în genere, consumăm mai multă artă decât oricând. Tocmai de aceea, merită să reflectăm asupra relației dintre artă și capitalism și să ne întrebăm cum putem gândi  ideea de experiență estetică în zilele noastre? Este arta actuală superficială sau dă dovadă de un alt tip de profunzime față de cea tradițională? Ce loc mai are dimensiunea estetică în viețile noastre?  Mai poate frumusețea să salveze lumea?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

            Prilejul acestei dezbateri este apariția recentă, la editura Cartea Românească Educațional, în traducerea invitatei noastre a lucrării Estetizarea lumii. A trăi în timpul capitalismului artistic, semnată de Gilles Lipovetsky și Jean Serroy, o lucrare de referință pentru domeniul esteticii contemporane.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 14 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2021

 

Pentru că, la început de an, filosofii numără cărțile, prima ediția a izvoarelor de filosofie din anul 2022 va fi dedicată, ca de obicei, unei retrospective a activității filosofice din anul precedent. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 7 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 decembrie: Arta – între cunoaștere și entertainment

 

Dintotdeauna, arta a fost privită ca una dintre cele mai misterioase activități umane. Ea a fost prilej de reflecție pentru filosofi încă din epoca presocratică și, odată cu dezvoltarea științelor moderne, a ridicat întrebări și psihologiei, sociologiei, antropologiei sau, mai nou, neuroștiințelor. În această impresionantă istorie de peste două milenii de reflecții despre artă a culturii europene, cea mai mare parte a timpului, ea fost privită ca o formă de cunoaștere, diferită de știință, dar cel puțin tot atât de importantă pentru existența umană.

Acesta este și motivul pentru care, de la Aristotel la Arthur Schopenhauer, filosofii și artiștii totodată au considerat arta ca fiind înrudită cu filosofia în ceea ce privește cunoașterea și au plasat-o între cele mai nobile activități contemplative ale ființei umane. Cu toate acestea, odată cu venirea secolului al XX-lea, statutul artei pare a se fi schimbat și gândirea despre artă pare să fi intrat într-o criză. Din ce în ce mai mult, ea este văzută ca o formă de distracție, de entertainment, care își pierde latura cognitivă în favoarea celei ludice.

Tocmai de aceea, în ultima ediție a Izvoarelor de filosofie din acest an ne propunem să redeschidem perena problemă a statutului artei și să vedem ce rol are ea în educație și în societate. Care sunt factorii care au contribuit la schimbarea modului în care vedem arta? Este arta o formă de cunoaștere sau o formă de entertainment? Care este rolul învățământului artistic în economia societății noastre?

Acestea sunt întrebările cu pornire de la care vom începe dezbaterea din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu, cadru didactic al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 17 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 decembrie: Textele uitate ale filosofiei. Incursiune în lumea manuscriselor medievale

 

Adesea s-a spus că istoria este scrisă de învingători. În domeniul filosofiei însă, istoria este scrisă de copiști, iar textele cel mai des copiate par a fi „învingătorii” în lupta cu timpul. Tocmai de aceea, „canonul” filosofic european este format în primul rând din filosofii care au reușit să treacă acest test al transcrierii de-a lungul Evului Mediu și Modernității timpurii.

Cu toate acestea, testul tradiției manuscrise nu este singurul pe care trebuie să-l câștige un text filosofic pentru a fi cunoscut de către cititorul contemporan. Un al doilea test, poate chiar mai dificil, este cel al editării și traducerii în limbi moderne. Avem încă o cantitate imensă de manuscrise din toate timpurile ne-editate și netraduse care, pentru cultura omului contemporan, sunt ca și inexistente. Acestea sunt textele uitate ale filosofiei și culturii occidentale.

În cele cincizeci de minute ale ediției de astăzi ne propunem să facem o incursiune în munca de traducere și publicare în ediții moderne a acestor texte inedite ale istoriei filosofice. Vom face o incursiune în portofoliile celor mai mari biblioteci ale Europei, ale căror manuscrise încă păstrează ceva din atmosfera scriptorium-urilor medievale. În vederea acestui lucru, ne vom concentra asupra muncii de editare și traducere a două texte scrise de Alcuin de York, una dintre figurile principale ale reformelor culturale întreprinse de Carol Cel Mare la sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.

            Gramatica și Discuție despre adevărata filosofie, operele despre care vom vorbi împreună cu invitata noastră, sunt mărturii vii ale legăturii intime dintre filosofie și filologie în Evul Mediu. Publicate de obicei împreună, ele arată că gramatica are și o latură filosofică pe care am putea-o repera încă de la apariția primelor tratate de gramatică din epoca alexandrină.
            Pentru a ne ghida prin lumea manuscriselor medievale o vom avea ca invitată pe Isabela Grigoraș, filolog clasicist și doctor în filosofie al Universităților din București și Fribourg, Elveția. Cu o bună experiență în lucrul cu manuscrisele, invitata noastră din această săptămână pregătește o ediție critică a celor două opere semnate de Alcuin de York, însoțite și de o traducere.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 decembrie: De partea ascunsă a reușitelor. Filosofia eșecului și înfrângerii

Adesea, felul în care funcționează societatea contemporană ne face să acordăm atenție preponderent reușitelor noastre. Ele sunt cele ce apar în CV-uri, cele cu care ne mândrim și cele prin care ne definim. Față de eșec însă, avem o cu totul altă atitudine. Încercăm să ne ascundem greșelile, să le cosmetizăm, să ne dezicem de ele. Pare că avem o fobie generalizată de eroare, care ne marchează întreaga existență și care ne face să ne prezentăm doar în lumina reușitelor noastre.

În același timp însă, filosofii au recunoscut de-a lungul istoriei valoarea erorii și eșecului. Începând cu Platon, care spunea într-una dintre scrisorile sale că adevărul trebuie învățat împreună cu eroarea, prin dialog, continuând cu rolul formator al eșecurilor și greșelilor în Confesiunile lui Augustin, istoria filosofiei este presărată cu reflecții despre rolul pozitiv al imperfecțiunilor ființei umane. 

Din acest punct de vedere, „nu suntem noi înșine decât prin suma eșecurilor noastre”, cum spunea Emil Cioran. Ele fac parte din ființa noastră și, prin urmare, pot avea o însemnătate filosofică. Tocmai de aceea, în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre sensul filosofic al eșecului și despre rolul acestuia în economia existenței noastre. De ce avem o fobie față de eșec? Care sunt urmările negative ale acestei fobii? Cum putem defini eșecul din punct de vedere filosofic? 

De la aceste întrebări vom porni discuția alături de invitatul nostru din această săptămână, Ciprian Mihali,  conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 7 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate. Dintre volumele de autor publicate de invitatul nostru, îl menționăm pe cel mai recent, anume  Dicționarul subiectiv de cultură civică, apărut în anul 2020 la editura Humanitas, care este o radiografie lucidă și clară a problemelor etice și politice apărute în spațiul public românesc în ultimii ani.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 3 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .