Ediția din 19 noiembrie: Filosofia în contexte actuale. Relația filosofiei cu literatura și științele comunicării

 

De-a lungul timpului, relația filosofiei cu celelalte domenii culturale a fost un subiect de reflecție și dezbatere important, atât pentru filosofi, cât și pentru mediul intelectual în genere. Chiar dacă putem spune că problemele filosofiei sunt perene, contextele istorice în care acestea apar și-au pus amprenta în mod constant asupra discursului filosofic care, la rândul său, a influențat adesea gândirea epocilor istorice.

Una dintre cele mai vechi și constante astfel de relații ale filosofiei cu un domeniu cultural s-a înregistrat cu literatura, care, încă din perioada presocratică a fost o importantă formă de expresie a gândurilor filosofice. În ultimele decenii însă, științele comunicării au readus în actualitate multe teme filosofice și, de asemenea, au ridicat noi provocări filosofiei. Care este relația dintre filosofie, literatură și științele comunicării? Sunt ele domenii complementare sau concurente? Care sunt principalele teme filosofice implicite în comunicare?

Acestea sunt întrebările de la care începem discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Arthur Suciu, lector al Universității „Ștefan Cel Mare din Suceava”, filosof, scriitor și expert în comunicare. Prilejul discuției noastre de astăzi este apariția de curând a două volume semnate de invitatul nostru: este vorba despre eseul fragmentar „Cel care așteaptă”, apărut la editura Cartier Rotonda în vara acestui an și despre „Pierdut printre medii”, lucrare apărută la editura „Pro Universitaria” la sfârșitul anului trecut. Ambele volume se remarcă pe piața editorială românească prin caracterul insolit, fragmentar al scriiturii și prin tematica profund filosofică abordată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 noiembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 noiembrie: Fragilitatea și durabilitatea artei. Reflecții actuale pornind de la gândirea Hannei Arendt

 

Încă din cele mai vechi timpuri ale culturii europene, operele de artă au captat atenția filosofilor din pricina statutului lor aparent paradoxal. Pe de o parte, ele par a fi supuse timpului și uzurii ca orice obiect produs de mâna omului. Pe de altă parte însă, ele își depășesc propria epocă, „vorbind” oamenilor din toate timpurile despre ideile și emoțiile care definesc condiția umană în genere. La această intersecție improbabilă dintre durabilitate și perisabilitate, dintre eternitate și vremelnicie, dintre soliditate și fragilitate am putea spune că se află izvorul reflecțiilor filosofice despre artă de la Platon până în contemporaneitate.

            Pentru ediția din această săptămână, ne propunem să redeschidem această temă de reflecție perenă a filosofiei și teoriei artei, plasând-o în contextul incitant și problematic al artei contemporane. Ca punct de pornire vom lua reflecțiile despre artă ale Hannei Arendt, una dintre personalitățile culturale ale secolului XX care iese în evidență ca una dintre cele mai complexe și actuale gânditoare ale vremurilor noastre. Studiind filosofia cu nume de seamă ale gândiri contemporane, cum ar fi Martin Heidegger, Edmund Husserl sau Karl Jaspers, Hannah Arendt a deschis multe dintre temele de care și astăzi suntem interesați în mod direct, cum ar fi cele ale totalitarismului, anti-semitismului, situației refugiaților sau feminismul.

Care sunt trăsăturile ce definesc operele de artă în contrast cu obiectele utilitare? Cum se configurează opera de artă ca obiect al gândirii mai degrabă decât ca obiect pur material? Care este relația operelor de artă cu timpul?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, alături de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Cu o activitate curatorială și de cercetare susținută, doamna profesor Ruxandra Demetrescu este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți cercetători din domeniul teoriei artei.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 noiembrie: De la Facebook la Meta. Noile provocări etice ridicate de Big Data

 

De-a lungul istoriei sale, omenirea a țintit să depășească prin tehnologie limitările mediului natural și ale condiției noastre biologice. Visul unei comunicări fără bariere lingvistice sau spațiale, dorința accesului imediat la cunoaștere și aventura evadărilor facile din realitate au fost teme ce au fascinat imaginația poeților și imaginarul mitologic al tuturor popoarelor. Odată cu apariția internetului și dezvoltarea unui mediu digital complex, aceste deziderate par că au devenit realitate.

Astăzi, fie că suntem conștienți, fie că nu, o bună parte din existența noastră se petrece într-un mediu digital susținut de tehnologie, care ne dă posibilitatea să comunicăm instant cu prietenii din cealaltă parte a planetei, să găsim răspunsuri la majoritatea întrebărilor noastre și să explorăm lumi virtuale realiste prin jocurile video. Dar toate acestea vin cu un preț. La fel cum faptele noastre în lumea reală au un impact asupra mediului natural, activitățile noastre digitale lasă urme în online. Aceste urme sunt colectate, stocate pe servere și folosite în diverse scopuri mai mult sau mai puțin etice.

Tocmai de aceea, este bine să înțelegem fenomenul Big Data și să vedem care sunt noile probleme filosofice ridicate de mediul digital. Care sunt cadrele teoretice în care putem înțelege noile lumi virtuale pe care le-am construit? Ce impact au acestea asupra realității? Cum ne pot influența ele existența reală? Este filosofia pregătită să facă față noilor provocări ridicate de Big  Data?  

De la aceste întrebări pornim dezbaterea din această săptămână, alături de invitatul nostru Mihail-Valentin Cernea, specialist în etica mediului digital și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 Octombrie: Litera Miu (partea a 6-a)

        În această săptămână, la Izvoare de filosofie deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea conceptelor filosofice trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizică pentru a afla ce însemnau, la origini, cuvinte precum metabolism, metafizică, formă sau microcosmos

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 29 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 octombrie: Explorări filosofice ale culturii pop. De la rock alternativ la serialele Netflix

 De la Platon și Aristotel încoace, ne-am obișnuit ca filosofia să abordeze niște teme perene, cum ar fi cea a ființei sau a devenirii, și să dezvolte, pe aceste teme, teorii complicate și abstracte. Tocmai de aceea, filosofii au fost acuzați, uneori pe bună dreptate, că s-au retras într-un „turn de fildeș”, de unde dezbat probleme ajunse aproape ezoterice, fără a acorda atenție realităților culturale și sociale din jurul lor. Cu toate acestea, de câteva decenii încoace, putem observa evadare a gândirii filosofice din acest „turn de fildeș”, ce se caracterizează prin abordarea unor domenii care, din perspectiva tradiției, ar putea fi văzute ca „triviale” și fără miză filosofică.

            Dintre aceste domenii, studiul culturii pop sau, cum mai este ea numită, a culturii de masă, a dobândit un loc din ce în ce mai important în preocupările gânditorilor contemporani. Fie că vorbim despre muzica pe care o ascultăm la radio, despre serialele pe care le vedem pe Netflix sau despre filmele din cinematografie, acestea au ajuns din ce în ce mai prezente în mediul academic și în cultura reflexivă a timpurilor noastre.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre relevanța culturii pop pentru gândirea filosofică contemporană. Care sunt provocările pe care cultura pop le ridică filosofiei? Ce ne poate învăța rock-ul alternativ despre modul în care construim identitatea entităților colective? Care sunt temele filosofice implicate în unele dintre cele mai vizionate seriale Netflix?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Radu Uszkai, invitatul nostru din această săptămână, care este cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 22 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 octombrie: Cultura – de la tangibil la intangibil. Reflecții filosofice asupra patrimoniului cultural

 

Printre multiplele definiții date omului de filosofie și alte ramuri ale științelor umaniste, ideea că umanitatea noastră constă în faptul că suntem viețuitoare capabile să producă cultură și să își orienteze viața în funcție de anumite valori culturale este una centrală. Cu toate acestea, după mai bine de două milenii și jumătate de cultură occidentală, conceptul de „cultură” încă nu este precis definit și supus ambiguităților. Tocmai de aceea, vă propunem, pentru ediția din această săptămână, o dezbatere despre rosturile și înțelesurile filosofice acestei idei în lumea zilelor noastre.

Cu o tradiție filosofică relevantă, noțiunea de cultură a fost studiată de filosofi încă din cele mai vechi timpuri, iar rolul acesteia pentru o civilizație a fost subliniat încă din Antichitate, când Cicero vorbește pentru prima oară despre legătura indisolubilă dintre filosofie și cultură, dar și despre modul în care cultura, acest mediu ideatic în care trăim în fiecare clipă, are capacitatea de a ne restructura raportarea la lume și felul în care vedem realitatea. Care sunt presupozițiile principale implicate în ideea de cultură? Ce sens are ideea de cultură națională într-o eră globală? Care este raportul dintre filosofie și cultură în lumea de astăzi?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 15 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 1 octombrie: Filosofia la început de an universitar. Rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate

 

Cu ocazia începerii noului an universitar, acum, la început de octombrie, redeschidem discuția despre rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate și despre rolul filosofiei ca disciplină universitară, dar și ca practică de viață concretă.

Fiind văzută ca știință a științelor încă din Antichitate, filosofia a ajuns să fie privită, în a doua parte a secolului trecut, mai degrabă ca o disciplină teoretică abstractă decât ca una cu aplicabilitate la existența concretă a individului. Pe de o parte, filosofii s-au exilat în „turnul lor de fildeș” și au deschis dezbateri din ce în ce mai abstracte și specializate. Pe de altă parte,  multe dintre problemele concrete care, în mod tradițional, intrau în preocupările filosofilor, au fost preluate de alte discipline, cum ar fi psihologia, diversele ramuri ale științelor sau antropologia.

Tocmai de aceea, este momentul potrivit acum să readucem în discuție rolul filosofiei în cultura fiecăruia dintre noi, precum și noile aplicații ale acesteia la problemele zilelor noastre. De la practica filosofică, la filosofia politică, de la etica aplicată la gândirea critică, vom explora în cele 50 de minute de emisie modul în care filosofia păstrează un rol important în formarea fiecăruia dintre noi.

Pentru acest lucru, îl vom avea ca invitat al Izvoarelor de filosofie pe Viorel Vizureanu, profesor universitar de filosofie, cercetător științific gradul 1 al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și decan al Facultății de filosofie din București, singura instituție de învățământ dedicată în exclusivitate filosofiei din România.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 1 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 septembrie: Viitorul umanității în epoca inteligenței artificiale. Provocări etice și aplicații estetice ale algoritmilor

 

Încă din Antichitatea clasică, filosofii s-au întrebat ce s-ar întâmpla cu spiritualitatea umană și cum ar arăta societatea, dacă instrumentele noastre ar lucra singure, cu de la sine putere, la comandă sau prin propria voință.

De la cele mai vechi mituri ale culturii grecești, unde Hephaistos sau Dedal aveau printre creațiile lor celebrele automata, artefacte cu suflet, minte și voință proprii, până la piesele de teatru ale Atenei clasice, ideea unor entități artificiale care preiau vasta majoritate a muncilor umane a fost un vis constant al culturii europene.

Acest vis a intrat și în domeniul filosofiei, mai ales prin Aristotel, care, în tratatele sale de politică, sugerează că, atunci când „suveicile ar țese ele însele și plectrele ar cânta la kithara”, nu va mai trebui să muncim, ci doar să ne bucurăm de produsele utilitare și spirituale ale acelor mașinării automate pe care le-am construit.

Acum însă, la aproape două milenii și jumătate distanță, când inteligența artificială a devenit o posibilitate concretă, nu doar un vis frumos, pare că încă suntem departe de visul lui Aristotel. De aceea, este momentul potrivit să ne întrebăm cum ne mai putem gândi umanitatea în era inteligenței artificiale? Ce probleme etice ridică apariția algoritmilor de inteligență artificială? Pot computerele prelua o parte din funcțiile spirituale ale omului, cum ar fi arta și analiza estetică?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și și coordonator al programului masteral de etica aplicată  din cadrul aceleiași facultăți.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Conexiuni:

Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro

Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie

 

Istoria radiofonică a filosofiei germane moderne

Începând din data de 9 iulie la Izvoare de filosofie se difuzează Istoria Radiofonică a filosofiei germane moderne - un serial radiofonic în care vom prezenta viața și gândirea tuturor marilor filosofi germani, care au scris în perioada modernă, începând cu Jakob Böhme și terminând cu G.W. F. Hegel.

Timp de opt săptămâni, vom face un periplu peste mai bine de două sute cincizeci de ani de filosofie germană, pentru a redescoperi viața și gândirea unor filosofi care au scris istorie și au schimbat modul în care noi percepem astăzi filosofia. În cele opt emisiuni, vom deschide dezbateri despre filosofia unor gânditori precum Jakob Böhme, Christian Wolff, Alexander Baumgarten, Immanuel Kant, Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottlieb Fichte, Friedrich Wilhelm Joseph Schelling sau G.W. F. Hegel, după următorul program

Ediția din 9 iulie – Viața și gândirea lui Jakob Böhme

Ediția din 16 iulie – Sistematizarea filosofiei germane în școala lui Christian Wolff

Edițiile din 23 și 30 iulie – Scrierile precritice și sistemul filosofic a lui Immanuel Kant

Ediția din 6 august - Johann Gottlieb Fichte și idealismul german

Ediția din 13 august – Viața și gândirea lui Wilhelm Joseph Schelling

Ediția din 20 august – Explorări filosofice ale gândirii lui Johann Wolfgang von Goethe

Ediția din 27 august – Gândirea lui G.W. F. Hegel și împlinirea sistemului filosofic

Pentru a ne ghida prin istoria filosofiei germane moderne, îl vom avea ca invitat pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni specialiști tineri în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în fiecare zi de vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Episodul 1: Jakob Böhme

Episodul 2: Alexander Baumgarten

Episodul 3: Immanuel Kant (Partea 1)

Episodul 4: Immanuel Kant (Partea 2)

Episodul 5: Johann Gottlieb Fichte

Episodul 6: Friedrich Wilhelm Schelling

Ediția din 2 iulie: Valențe sociologice și politice ale gândirii contemporane. Incursiuni în gândirea postcolonială

 

Tulburările sociale și politice ale secolului al XX-lea au ridicat gândirii filosofice provocări fără precedent, care așteaptă încă să fie studiate în profunzime și, în rezolvarea cărora, trebuie să ne chestionăm unele dintre cele mai profunde prejudecăți. Impasurile morale în care regimurile totalitare au aruncat întreaga cultură și gândire europeană încă se așteaptă a fi înțelese și, în vederea acestui lucru, noi domenii de studiu ale filosofiei au fost întemeiate.

            În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să facem o scurtă incursiune de 50 de minute în domeniul studiilor postcoloniale, pentru a înțelege mai bine modul în care raționalitatea, viziunea noastră despre lume și valorile ne-au fost de trecutul nostru cultural.

            Ideea de rațiune a fost, încă din cele mai vechi timpuri ale gândirii antice grecești, una dintre fundamentele pe care s-a dezvoltat întreaga istorie a filosofiei. Odată cu postmoderntiatea și cu globalizarea, studiile de specialitate au arătat însă că modul în care gândim rațiunea, așa cum a fost el dezvoltat în tradiția filosofică occidentală, implică o sumedenie de presupoziții ascunse care fac ca viziunea noastră asupra lumii în genere să fie una eurocentristă. Tocmai de aceea, studiile postcoloniale actuale propun o lărgire a cadrelor gândirii noastre, lărgire care să înglobeze, totodată, și elementele sau punctele de vedere ignorate de tradiția filosofică occidentală.  

            Despre aceste presupoziții, precum și despre modul în care putem gândi un nou mod de a face gândi într-o lume globalizată vom vorbi cu invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru