Ediția din 11 Decembrie: Arta ca efort mental și modalitate de cunoaștere. Aspecte filosofice și etice ale practicilor artistice contemporane

             Încă din Antichitate, artiștii și filosofii au observat înrudirea strânsă dintre filosofie și artă, ca două eforturi mentale de a cunoaște și exprima cele mai profunde idei ale minții umane. Este suficient să amintim de exemplul lui Aristotel, care observa, în Etica sa, că excelența într-o artă este echivalentă cu înțelepciunea sau de Leonardo DaVinci, care scria în tratatul său Despre Pictură că această disciplină artistică este, în sensul cel mai pregnant al cuvântului, o formă de filosofare și o știință. În acest sens, arta a fost văzută, de-a lungul istoriei sale, nu doar ca un prilej de delectare, ci și ca o formă de contemplare a ideilor sau ca o formă de teoretizare și de cunoaștere a lumii.

În vremurile noastre însă, arta pare a fi rezervată în mod strict plăcerii personale și delectării individuale. Odată cu diversificarea domeniilor artei și cu apariția artei „de consum”, din ce în ce mai multe practici artistice urmăresc impresionarea publicului cu orice mijloace, uitând și de celelalte roluri pe care arta le-a jucat în societate de-a lungul timpului. Tocmai de aceea, discuția despre raportul dintre teorie și practică în arta zilelor noastre merită deschisă din nou: Este arta, în mod necesar, și teoretizare a lumii?  Care este rolul teoriei în viața unui artist? Unde putem trage linia de demarcație dintre artă și teorie când vorbim despre grafică digitală și grafica jocurilor pe calculator?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea de vineri seară alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 11 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 decembrie: Constantin Noica - Istoric al filosofiei și creator de limbaj filosofic românesc

 

Patriotismul se manifestă în multe feluri, dar poate că, pentru filosofi, cel mai patriotic act este acela de a scrie și traduce opere care îmbogățesc cultura română. În această săptămână, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, vă propunem o incursiune în opera și gândirea unuia dintre filosofii care și-au lăsat cel mai adânc pecetea asupra filosofiei românești și care, prin receptarea pe care a avut-o dar și prin operele discipolilor săi, are și astăzi un rol central pentru cultura reflexivă autohtonă: Constantin Noica.

Filosof, traducător de marcă și publicist, Constantin Noica este una dintre figurile centrale ale culturii românești inter- și post-belice. De numele lui sunt legate unele dintre cele mai citite lucrări de filosofie românească – cum ar fi Devenirea întru ființă și Scrisorile despre logica lui Hermes – dar și traducerea operelor fundamentale ale unora dintre cei mai importanți gânditori ai istoriei filosofiei, cum ar fi Platon, Aristotel, René Descartes sau Immanuel Kant. Fiind unul dintre puținii filosofi români despre care s-ar putea spune că a întemeiat o școală filosofică, Constantin Noica este un punct cardinal pe harta gândirii filosofice autohtone și, în același timp, o punte de legătură cu cultura filosofică universală. 

De ce mai trebuie citit Noica astăzi? Care au fost contribuțiile sale fundamentale? De ce noua generație de cercetători și iubitori ai filosofiei au nevoie de o ediție critică a operelor noiciene?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămână aceasta, cu prilejul demarării unui proiect editorial de anvergură din partea editurii Humanitas, care își propune publicarea unei ediții critice și complete a operelor lui Constantin Noica.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural se va afla, pentru a ne ghida prin meandrele gândirii și operei noiciene, chiar editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie, specialist în istoria filosofiei și științei moderne și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei, ambele din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 4 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa

 

 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 27 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 noiembrie În căutarea dionisiacului. Friedrich Nietzsche și filosofia trupului

 

Trupul este o entitate pe cât de evidentă, pe atât de paradoxală, care a constituit, de-a lungul timpului, tema reflecțiilor multora dintre filosofii europeni. Deși ne purtăm tot timpul trupul cu noi, foarte rar devenim pe deplin conștienți de el. Deși ne menține în viață, el este văzut mai degrabă ca un „vehicul al sufletului”, ca un accesoriu al existenței. Deși ne oferă posibilitatea de a fi văzuți, considerăm că adevărata noastră personalitate se află dincolo de aparențele trupești.  

Gândit încă din filosofia clasică grecească în opoziție cu sufletul, ca un fel de temniță a acestuia, trupul a fost, aproape întotdeauna, termenul secund într-o logică ce privilegia idealitatea în fața corporalității și invizibilul în detrimentul vizibilului. Cu un statut filosofic privilegiat, ideea de suflet a concentrat eforturile și puterea de reflecție a filosofilor până târziu în epoca modernă, găsindu-și criticul abia în zorii secolului trecut, în persoana lui Friedrich Nietzsche. Cum putem gândit filosofic ideea de trup? Care sunt raporturile reale pe care acesta la întreține cu ceea ce filosofii numesc „conștiință”? Cum putem recupera ideea de trup din punct de vedere filosofic și cum schimbă această recuperare  filosofia însăși?

Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea din această săptămână alături de Ștefan Maftei, doctor în filosofie și cadru didactic al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca, unde susține, printre altele, cursurile de Propedeutică filosofică, Filosofia culturii și Retorică. Cu o teză doctorală cu tema „Friedrich Nietzsche și metamorfozele esteticului în conștiința europeană modernă”, invitatul nostru are mai multe articole de cercetare care problematizează problema corporalității în filosofie și impactul acesteia asupra esteticii.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 20 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Noiembrie: Consilierea filosofică și restaurarea ființei umane. Incursiune în practica filosofică

 

Încă din Antichitatea greacă, odată Socrate, filosofia s-a definit ca un fel de „medicină pentru suflet”, al cărei scop este acela de a oferi acea „pace sufletească” atât de căutată de fiecare dintre noi, scop pe care și l-a păstrat de-a lungul întregului Ev Mediu Creștin. Odată cu venirea modernității însă, filosofii s-au exilat, încetul cu încetul, în „turnul lor de fildeș” și filosofia a devenit, în mare parte, o disciplină academică, în căutare de legitimitate științifică și în căutarea unui adevăr obiectiv.

 De câteva decenii însă, această situație pare a se schimba. La nivel mondial, se poate observa o revenire a filosofiei la dimensiunea practică pe care o avea în Antichitate prin consilierea filosofică și alte practici similare. Cum era și normal, nici cultura noastră nu a rămas străină de reîntoarcerea filosofiei către practică. Această tendință este vizibilă, de ceva vreme, și în cultura română, unde Consilierea filosofică dobândește din ce în ce mai mulți adepți, atât în rândul filosofilor profesioniști, cât și în cel al oamenilor de rând. Ce este consilierea filosofice? Cum se desfășoară ea si Cum ne poate ajuta ea în viața de zi cu zi? 

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de săptămâna aceasta alături de invitatul nostru, Sandu Frunză, doctor în filosofie, profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și consilier filosofic. Fiind autor a multiple studii și cărți privitoare la domeniul practicii filosofice și al filosofiei practice, invitatul nostru din este, la ora actuală, unul dintre cei mai cunoscuți practicieni ai filosofiei din țara noastră.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 13 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 noiembrie: Un alt mod de a face filosofie în contemporaneitate. Theodor Adorno și Dialectica negativă

 

            Este recunoscut faptul că, în momentele de criză, gândirea filosofică tinde să se reconfigureze radical și să creeze noi metode de a gândi, capabile să surprindă prejudecățile și asumpțiile implicite ale felului în care noi gândim în mod natural, dar și a modurilor în care tradiția filosofică și-a format discursul de-a lungul timpului.

            Un astfel de moment de criză și de redefinire al filosofiei a avut loc în secolul al XX-lea, care este un secol al reconsiderării radicale a fundamentelor pe care filosofii și-au bazat gândirea de-a lungul istoriei. Pe lângă formarea celor două mari direcții ale filosofiei contemporane – filosofia continentală și cea analitică – acest secol mai este caracterizat, însă, și de demersuri radicale care nu au avut, până acum, o circulație largă în cultura reflexivă română. Unul dintre aceste demersuri este cel al gândirii lui Theodor Adorno, filosof de primă importanță al culturii germane inter- și post-belice, al cărui nume este asociat celebrei Școli de la Frankfurt, unde regăsim și alte nume sonore ale gândirii contemporane, cum ar fi Walter Benjamin, Jürgen Habermas sau Herbert Marcuse.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vom încerca să facem o incursiune în gândirea adorniană, pentru a vedea care sunt mecanismele prin care, înaintând prin negații, putem ajunge la înțelegerea temelor filosofice cele mai abstracte, cum ar fi problema ființei, în jurul căreia s-a constituit ontologia, cea a libertății, în jurul căreia s-a constituit etica și cea a timpului, în jurul căreia s-a constituit filosofia istoriei.

            Ca invitat al Izvoarelor de filosofie îl vom avea pe Christian Ferencz-Flatz, doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare „Alexandru Dragomir” și profesor asociat al Universității Naționale de Artă teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția la finele anului trecut, la editura Tact, a primei traduceri în limba română a lucrării „Dialectica Negativă” semnată de Theodor Adorno, una dintre operele fundamentale ale gândirii contemporane, traducere semnată chiar de invitatul nostru.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 6 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 30 octombrie: Un spirit enciclopedic al esteticii românești. Matila Ghyka: Profil de personalitate

Într-o epocă a specializării excesive și a împărțirii cunoașterii pe domenii din ce în ce mai restrânse, este bine să ne reamintim faptul că, de-a lungul istoriei culturii omenești, schimbările de paradigmă au fost aduse în special de spiritele enciclopediste. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o discuție despre viața, personalitatea și opera unuia dintre cei mai influenți gânditori și esteticieni români pe plan internațional, un spirit cu accente renascentiste, prins în timpuri postmoderne. 

Este vorba despre Matila Ghyka, strănepotul ultimului domnitor al Moldovei dinaintea Unirii Principatelor, Grigore al V-lea Ghica, un gânditor complex a cărui existență întrece chiar și cele mai fanteziste scenarii de film. Fiind la bază inginer de marină, Matila Ghyka a avut și o carieră diplomatică impresionantă, dar și o viață academică demnă de invidiat: profesor la Școala de Ofițeri de Marină de la Constanța și profesor la Universitatea Californiei de Sud, unde a predat filosofie, semantică și estetică. 

În operele sale filosofice, Matila Ghyka a îmbinat gândirea antică de sorginte pitagoreică a lui Platon și a neoplatonicilor cu știința începutului de secol XX, pentru a produce una dintre cele mai insolite sisteme de gândire estetico-epistemologică din cultura occidentală. Acest fapt este dovedit chiar de receptarea scrierilor sale, care au influențat artiști de renume, cum ar fi pictorul Salvador Dali, regizorul Peter Brook sau celebrul arhitect Charles-Edouard Jeanneret-Gris, cunoscut sub numele de Le Corbusier.

Pentru a ne ghida în această odisee prin fascinanta lume a lui Matila Ghyka, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Vasile Cornea autorul primului studiu extins despre viața, cariera, opera și influența lui Matila Ghyka în cultura occidentală. Este vorba despre cartea intitulată „Necunoscutul prinț Matila Ghyka și lumea sa”, apărută de curând la editura Institutului European din Iași.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 30 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa (4)

 

            Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 23 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 octombrie: Timpul – un etern paradox. Incursiune în filosofia modernă a timpului

 

Fiind o problemă ivită în gândirea occidentală încă din epoca clasică a filosofiei grecești, timpul pune gândirea în fața unor paradoxuri și aporii insurmontabile. Deși cu toții ne folosim de timp ca de un lucru pe care-l „avem” și, prin urmare, îl putem gestiona cum ne pricepem mai bine, chiar irosindu-l, atunci când trebuie să-i dăm o definiție, suntem cuprinși de tăcere. Când suntem întrebați „Ce este timpul?”, suntem nevoiți să dăm același răspuns pe care Augustin din Hippona l-a dat cu mai bine de un mileniu și jumătate în urmă: Suntem obligați să ne recunoaștem ignoranța.

            De la această stare socratică de ignoranță asumată pornim discuția de săptămâna aceasta de la Izvoare de filosofie, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofia modernă.

Prilejul discuției noastre este dat de apariția de curând a cărții semnate de invitatul nostru și intitulată  „Clipă și timp”, o lucrare despre temporalitate în gândirea a trei personalități de seamă ale culturii occidentale moderne: Johann Wolfgang von Goethe, Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche – o cercetare insolită pe piața publicistică românească, apărută săptămânile trecute la editura Ideea Europeană.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, pe data de 16 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 octombrie: Explorări filosofice ale gândirii indiene. Existența ritualică în hinduism

 

Cu o tradiție milenară, cultura indiană a fascinat și intrigat oamenii din toate timpurile, fiind un izvor de inspirație chiar și pentru filosofii greci. Cum arată doxografiile, mulți dintre înțelepții perioadei elenistice (și nu numai) își formaseră un obicei din a călători în India pentru a-i cunoaște gândirea și obiceiurile, lucru ce se poate vedea din turnura ritualică și mistică pe care filosofia greacă a luat-o odată cu neoplatonismul și neopitagorismul.

Cu toate acestea, foarte rar s-a întâmplat ca această gândire să fie înțeleasă în termenii săi proprii. Cel mai adesea, ea a fost „occidentalizată” și tradusă în termenii culturii grecești, fiind pusă în comparație cu sistemele de gândire deja existente aici. În cele 50 de minute ne propunem o reflexie asupra ideii de ritual din gândirea indiană și a valențelor sale filosofice, pornind chiar de la termenii săi originali și de la filosofia Mīmāṃsā, unul cele mai importante curente de gândire ale acestei culturi. Ce este, pentru gândirea indiană, ritualul? Ce rol ocupă el în viața omului? Mai poate juca această idee vreun rol pentru omul modern?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Hilda Hedvig-Varga, doctor în filosofie și filolog, autoarea cărții SAṂSKĀRA. Rituri de trecere în hinduism, carte publicată de curând la editura Lumen, care constituie o apariție inedită în peisajul cultural românesc

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 9 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru