Încă de la primii filosofi presocratici, natura a fost considerată una dintre temele prin excelență ale filosofiei. Odată cu venirea perioadei clasice a filosofiei grecești însă, natura începe să fie tematizată în legătură cu arta și cu ceea ce am putea numi „gândire plastică”, adică gândirea orientată către creație, către producerea de obiecte artistice. Astfel, în chiar inima filosofiei se strecoară o tensiune fundamentală, între conceptul de natură tematizat din perspectivă filosofică și natura ca obiect de reflecție al gândirii plastice.
Această tensiune străbate
secolele și ajunge să fie tematizată de artiști și filosofi deopotrivă, din
Antichitate până în Renaștere și din Evul Mediu până în Modernitate. În
contextul teoriei și filosofiei artei contemporane, problema naturii rămâne una
la fel de dezbătută și relevantă. Tocmai de aceea, vă propunem să redeschidem
această temă de reflecție în ediția din această săptămână a Izvoarelor de
Filosofie, pentru a vedea cum mai putem gândi noțiunile de „natură”, „formă” și
„configurație” în contextul artei abstracte contemporane.
Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la editura Universității Naționale de Arte din București, a primei traduceri în limba română a volumului Istoria infinită a naturii. Teoria formei și configurării, scris de celebrul pictor elvețian Paul Klee.
Ca invitat îl vom avea în
studioul Radio România Cultural pe traducătorul acestui volum, anume pe Dragoș
Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din
București.
Vă așteptăm și pe dvs. să
luați parte la această dezbatere, ca de obicei, vineri, începând cu orele
21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu