Ediția din 20 decembrie: Relația intimă discursului filosofic cu poezia. Incursiuni într-o estetică a poeziei

 

Privind la istoria filosofiei, se observă cu ușurință că discursul filosofic s-a împletit cu cel poetic încă din cele mai vechi timpuri. Nu numai că începuturile filosofiei au stat sub semnul poeziei, reflecțiile multor filosofi presocratici împrumutând forma versificației homerice, dar problematica poeziei a fost, ea însăși, o temă constantă a gândirii filosofice. De la considerațiile platonice din Republica, până la tratatul despre Poetică a lui Aristotel, de la tratatele fondatoare ale esteticii moderne de secol XVIII, până la reflecțiile heideggeriene asupra poemelor lui Hölderlin, poezia a fost văzută ca expresia artistică prin excelență și, în același timp, ca o formă de discursivitate intim corelată cu gândirea filosofică, dar în același timp opusă oarecum acesteia.

Conexiunea intimă a filosofiei cu poezia, la care ne referim aici, nu se rezumă însă doar la spațiul gândirii europene în genere, ci poate fi regăsită și în cultura română. Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, ne propunem să explorăm relația dintre gândirea filosofică și cea poetică, cu pornire de la Cursul de estetica poeziei a lui Vladimir Streinu, publicat de curând la editura Muzeul Literaturii Române. Cum se definește spațiul poetic în raport cu cel al gândirii? Care sunt principalele categorii ale unei estetici a poeziei? Cum putem gândi poezia în lipsa unei definiții reale?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri, alături de Luana Stroe – asistent universitar în cadrul Departamentului de Studii Literare al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și editor al cărții de la care pornim discuția noastră de astăzi – și Mihai Ometiță - cercetător afiliat la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și lector asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), unde predă cursuri de filosofia artei, esteticile cotidianului și filosofia filmului.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Decembrie 2024: Statutul artistului în era social media. Cum a schimbat mediul digital arta?

De-a lungul istoriei culturii occidentale, imaginea artistului a trecut prin mai multe modificări. De la statutul de meșteșugar asociat în Antichitate și Evul Mediu, până la statutul de geniu asociat cu artistul autentic în Modernitate, raportarea noastră la marile personalități creatoare a depins întotdeauna de o sumă de factori care țin de presupozițiile și asumpțiile pe care le avem despre artă în general și despre rolul social al artistului în mod particular. 

Unul dintre factorii determinanți pentru statutul artistului în zilele noastre este, fără îndoială, apariția lumii digitale și rețelelor de socializare. Odată cu internetul și cu accesul la informație pe care acesta ni-l garantează, expunerea noastră la artă a crescut exponențial, la fel cum a crescut și numărul artiștilor care-și expun, în diversele medii digitale, opera. Care este impactul acestei creșteri exponențiale a expunerii la artă asupra concepției noastre despre artist? Care este statutul artistului în contemporaneitate? Ce efect au toate acestea asupra concepției noastre privitoare la artă?  

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem în ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, alături de Adrian Constantin Medeleanu, lector al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce își propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea din domeniul jocurilor video contemporane.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 Decembrie: Iubire, libertate și fericire. Incursiune în filosofia emoțiilor

 

Încă din epoca clasică a filosofiei grecești, statutul emoțiilor pentru filosofie a fost unul ambiguu. Pe de o parte, afectivitatea a fost una dintre temele fundamentale de reflecție pentru marii filosofi din istoria culturii europene. Pe de altă parte însă, emoțiile au fost adesea privite ca făcând parte din latura „sălbatică” a ființei umane, fiind necesară o îmblânzire sau o educare a lor cu ajutorul rațiunii.

Pentru Platon, de exemplu, pasiunile erau comparate cu un „cal nărăvaș”, care trebuie strunit și ghidat de intelect ca de un vizitiu. Pentru Aristotel, emoțiile erau privite ca niște elemente impure ale ființei omului, care trebuie purificate prin artă. Urcând mai departe pe firul istoriei filosofiei, odată cu epoca creștină, afectivitatea a fost studiată cu mult interes, în special pentru potențialul său dual. Ea putea asigura mântuirea, dar și damnarea; putea fi o cale spre cunoașterea lui Dumnezeu, dar și o breșă în ființa omului, prin care păcatul poate pătrunde.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie ne propunem să redeschidem problematica vastă a emoțiilor pentru a vedea care este locul lor în filosofie și rolul lor în funcționarea ființei umane.

Prilejul acestei discuții este lansarea, sub egida editurii Humanitas, a volumului Tratat de filozofia emoțiilor. Despre iubire, libertate, fericire, semnat de cunoscutul filosof și eseist Horia Vicențiu Pătrașcu, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al revistei Anthropos – revistă de filosofie, arte și umanioare. Pentru aceia dintre dvs. care doresc să participe la evenimentul de lansare, acesta va avea loc în această duminică, pe data de 8 decembrie, începând cu ora 17:00, la standul editurii Humanitas de la Târgul de Carte Gaudeamus.

Invitatul pentru această săptămână al Izvoarelor de Filosofie va fi chiar autorul volumului luat ca pretext al discuției noastre, alături de care vom face o incursiune în istoria a trei noțiuni fundamentale din sfera afectivității umane, anume iubirea, libertatea și fericirea.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru