Mecanismele de funcționare a democrației, ca formă
de organizare reală a vieții noastre
individuale și colective se dovedesc atât de variate, așa cum profetic s-a exprimat chiar Alexis de Tocqueville, încât nici instrumentele riguroase
ale expertizei științifice nu
pot decela un modelul ideal ce ar putea fi aplicat cu succes oriunde și
oricând.
Cazul României și, desigur, al tărilor din Estul
Europei, foste comuniste, care au optat
în anii ”90 ai secolului trecut pentru democrația parlamentară, ilustrează din
plin această observație cu caracter general. Căci, tranziția de la comunism
către o societate liberă nu s-a putut realiza prin aplicarea mecanică a unor
presupuse „instrucțiuni de folosire a democrației”, ci prin apelul la tot felul
de strategii probabilistice de tipul încercare-eroare.

Acestea sunt întrebările la care va încerca să
răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor
de filosofie, întrebări sugerate de conținutul unei lucrări de excepție,
semnată de dna Dorina Pătrunsu, lector. univ. dr. de la Facultatea de filozofie
a Universității din București, ce sintetizează o serie de explorări filosofice
în universul instituțiilor politice care susțin, din interior, organizarea democratică a societăților foste comuniste.
Inregistrarea dezbaterii este postata la aderesa de mai jos:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu