marți, 12 noiembrie 2013

Ediția din 16 nov. 2013 Absurdul – o limită a înțelegerii? O dezbatere despre sensurile…sensului





Invitat: prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei

Bunul simț sau rațiunea – „aptitudinea de a judeca bine și a distinge adevărul de fals” în expresia lui Descartes – nu ne ajută totdeauna în înțelegerea multiplelor „experiențe-limită” ce ne însoțesc viața, similar umbrei asociate corpului nostru.
Fie că sunt reale, adică au loc într-un timp și spațiu determinabile fizic, fie că sunt imaginare, provocate de puterea noastră de visa cu ochii deschiși, de lumea plăsmuirilor artistice ori de întâlnirea cu cele divine, sacre, aceste „experiențe-limită” ne constrâng continuu să luăm act de faptul că resursele gândirii și înțelegerii sunt limitate și că dincolo de ele tronează, fără știrea noastră, „misterul”, „necunoscutul” „lipsa de sens”, „absurdul”, „stranietatea”, „misticul” „incomprehensibilul”, „nepătrunsul” „inexprimabilul” „inefabilul”, „indicibilul”, „nimicul” și …tăcerea.
            Prin urmare, desfășurarea în timp a vieții noastre ne pune în situația, vrând sau nevrând, să trăim concomitent în două universuri ce sunt, sau par a fi, reciproc incompatibile: unul familiar, în care lucrurile sunt aproape de la sine înțelese, și un alt univers, ce se întretaie cu primul, ce constrânge bunul simț sau rațiunea la operații de înfrângere și autosuspendare.
            Ce spun filosofii despre această situație paradoxală?
            Iată întrebarea la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor. Suntem onorați de prezența în spațiul radiofonic al „Izvoarelor de filosofie” a unui gânditor reprezentativ pentru ceea ce înseamnă creativitatea românească în filozofie, d-l prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei, autorul unor lucrări care au făcut școală și discipolat în rândurile noii generații de filosofi români. Iată câteva titluri de lucrări: Ipostaze ale raţiunii negative, Scenarii istorico-simbolice (1991); Întâmplare şi destin (1993); Lumea ca reprezentare a celuilalt  (1994); Cum este posibilă filosofia în estul Europei (1997); Metafizica noastră de toate zilele (2008);  Privind altfel lumea celor absurde (2013). Ultimul titlu, recent apărut la Editura Humanitas, va fi luat ca amorsă pentru dezbaterea pe care v-o propun în această săptămână.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu