Acestea erau evaluările făcute de teologul Antoine Arnauld lucrării lui Leibniz, Discurs asupra metafizicii, o lucrare filosofică majoră ce a schimbat, alături de alte scrieri la fel de iconoclaste, stilistica întregii gândiri europene.
Care era oare originea acestui potenţial contestatar ce l-a plasat pe Leibniz în fruntea gândirii filosofice din a doua jumătate a secolului al XVII-lea? Erudiţia sa? Faptul că a fost în acelaşi timp matematician – a descoperit, se ştie, independent de Newton, calculul infinitezimal – om de ştiinţă, filosof, jurist, diplomat, inginer, inventator şi istoric? Cosmopolitismul lui? Faptul că se vedea cetăţean al lumii, cu toate că a trăit sedentar, în afara călătoriilor legate de obligaţiile sale de „serviciu”, la Hanovra? Presupusul lui ateism? Ideea că despre Dumnezeu trebuie să vorbim fără restricţii şi că în dezbateri suntem obligaţi să apelăm doar la argumentele raţiunii? Împotrivirea la naţionalism? Convingerea lui că doar proiectul unei Europe unite trebuie să constituie ţelul unic al activităţilor politice naţionale?
Aceste întrebări însoţite, fireşte, şi de alte interogaţii legate de actualitatea gândirii lui Leibniz, au configurat secţiunile Congresului internaţional Leibniz, ediţia a IX-a, unul dintre cele mai importante evenimente filosofice din anul 2011.
Ediţia din 29 oct. a Izvoarelor de filosofie va propune un tur de orizont asupra acestui eveniment cu peste două sute de participanţi, încercând, cu ajutorul dvs., sa răspundă la întrebarea: în ce constă actualitatea filosofiei lui Leibniz? Invitat în studio este d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă. Domnia sa a participat la lucrările acestei manifestări filosofice de prestigiu de la Hanovra cu o percutantă comunicare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu