Acad. Alexandru Surdu împreună cu Constantin Aslam în studioul RRC
Invitatul ediţiei: acad. Alexandru Surdu, Preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române
Emisiunea este dedicată împlinirii a 161 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Naţionale.
Cu toţii ştim că Eminescu este în ordinea formaţiei intelectuale filosof, de vreme de a studiat la Viena şi Berlin toate disciplinele filosofice ale timpului timp de 5 ani, din 1869 până în 1874. Faptul că nu şi-a susţinut doctoratul, o decizie inexplicabilă până astăzi, nu-l face mai puţin filosof. Urmând sfatul lui Constantin Noica, de la această formaţie intelectuală, pare-se, trebuie să plecăm dacă vrem să-l înţelegem pe Eminescu ca personalitate vie şi ca sinteză culturală românească. „Nu de judecat critic, de către noi, este acum Eminescu ci de asimilat într-un fel ca o conştiinţă de cultura de dindărătul nostru – de la folclor şi până la ştiinţele pozitive – devenind astfel conştiinţa noastră mai buna, sau poate mustrarea de conştiinţă a oricărui intelectual, care-i vede necuprinsul, adică sinteza însăşi, spunea Noica la maturitate după ce împreună cu unul dintre discipolii săi, Alexandru Surdu, a studiat manuscrisele germane ale lui Eminescu şi a editat în 1975 Lecturile kantiene, în fapt variante de traduceri din „Critica raţiuni pure” a lui Kant.
Apariţia volumului al XV, Fragmentarium, din seria Opere complete şi finalizarea în 2010, la împlinirea celor 160 de ani de la naştere, a editării manuscriselor lui Eminescu - au fost facsimilate şi puse în circulaţie culturală în 38 de volume cele 14.000 de pagini pe care Eminescu le-a lăsat la trecerea sa în cealaltă lume – ilustrează că preocuparea pentru filozofie a lui Eminescu a fost o constantă a vieţii lui întregi.
Dacă analiza relaţiei dintre filozofie şi poezie la Eminescu beneficiază de multiple studii şi cărţi, investigaţiile filosofice ale valorii însemnărilor sale filosofice sunt încă la începuturi. De aceea l-am invitat pe acad. Alexandru Surdu, Preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, unul dintre cei mai valoroşi eminescologi actuali, să ne fie oaspete de Ziua lui Eminescu.
Rememorăm faptul că d-l acad. Alexandru Surdu a primit în anul 2000, Anul Eminescu, medalia "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu" pentru contribuţia adusa la editarea operei eminesciene.
Ce valoare filosofică au însemnările filosofice ale lui Mihai Eminescu? Iată întrebarea la care va încerca să răspundă ediţia din 15 ianuarie a Izvoarelor de filozofie.
Invitatul ediţiei: acad. Alexandru Surdu, Preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române
Emisiunea este dedicată împlinirii a 161 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Naţionale.
Cu toţii ştim că Eminescu este în ordinea formaţiei intelectuale filosof, de vreme de a studiat la Viena şi Berlin toate disciplinele filosofice ale timpului timp de 5 ani, din 1869 până în 1874. Faptul că nu şi-a susţinut doctoratul, o decizie inexplicabilă până astăzi, nu-l face mai puţin filosof. Urmând sfatul lui Constantin Noica, de la această formaţie intelectuală, pare-se, trebuie să plecăm dacă vrem să-l înţelegem pe Eminescu ca personalitate vie şi ca sinteză culturală românească. „Nu de judecat critic, de către noi, este acum Eminescu ci de asimilat într-un fel ca o conştiinţă de cultura de dindărătul nostru – de la folclor şi până la ştiinţele pozitive – devenind astfel conştiinţa noastră mai buna, sau poate mustrarea de conştiinţă a oricărui intelectual, care-i vede necuprinsul, adică sinteza însăşi, spunea Noica la maturitate după ce împreună cu unul dintre discipolii săi, Alexandru Surdu, a studiat manuscrisele germane ale lui Eminescu şi a editat în 1975 Lecturile kantiene, în fapt variante de traduceri din „Critica raţiuni pure” a lui Kant.
Apariţia volumului al XV, Fragmentarium, din seria Opere complete şi finalizarea în 2010, la împlinirea celor 160 de ani de la naştere, a editării manuscriselor lui Eminescu - au fost facsimilate şi puse în circulaţie culturală în 38 de volume cele 14.000 de pagini pe care Eminescu le-a lăsat la trecerea sa în cealaltă lume – ilustrează că preocuparea pentru filozofie a lui Eminescu a fost o constantă a vieţii lui întregi.
Dacă analiza relaţiei dintre filozofie şi poezie la Eminescu beneficiază de multiple studii şi cărţi, investigaţiile filosofice ale valorii însemnărilor sale filosofice sunt încă la începuturi. De aceea l-am invitat pe acad. Alexandru Surdu, Preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, unul dintre cei mai valoroşi eminescologi actuali, să ne fie oaspete de Ziua lui Eminescu.
Rememorăm faptul că d-l acad. Alexandru Surdu a primit în anul 2000, Anul Eminescu, medalia "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu" pentru contribuţia adusa la editarea operei eminesciene.
Ce valoare filosofică au însemnările filosofice ale lui Mihai Eminescu? Iată întrebarea la care va încerca să răspundă ediţia din 15 ianuarie a Izvoarelor de filozofie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu