Ediția din 28 Martie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

 

Săptămâna aceasta deschidem, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 28 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 martie 2025: Dublurile digitale și noile provocări filosofice ale inteligenței artificiale

 

Odată cu ascensiunea rețelelor sociale, a inteligenței artificiale și a realității augmentate, identitatea noastră începe să se extindă dincolo de limitele fizice, conturând așa-numitele dubluri digitale – imagini virtuale, care reflectă în mediul digital propria noastră personalitate și care, în curând, ar putea să ne reprezinte în interacțiunile noastre digitale și chiar să acționeze în locul nostru.

Aceste tehnologii deja au creat dezbateri extinse în lumea cinematografiei, unde mai mulți actori se folosesc de dubluri digitale pentru a filma scene periculoase, dar aplicațiile dublurilor digitale nu se opresc doar la acest exemplu. Există așa-numiții grief bots folosiți pentru a face mai ușoară despărțirea de persoanele dragi după moartea acestora, prin crearea unei clone virtuale și, în viitorul apropiat, ar putea apărea deja primele clone virtuale ale celor mai valoroși antrenori de fotbal.

Această situație ridică mai multe provocări filosofice și etice, pe care ne propunem să le explorăm în ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână. Cât de autentice sunt aceste identități digitale? În ce măsură influențează ele percepția asupra sinelui și asupra celorlalți? Și, mai ales, cine suntem cu adevărat în condițiile în care granița dintre real și virtual devine din ce în ce mai permeabilă?

Iată doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Radu Uszkai, care este cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, ce își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 martie 2025: Natura în filosofie și artă. Reflecții asupra gândirii plastice

 

Încă  de la primii filosofi presocratici, natura a fost considerată una dintre temele prin excelență ale filosofiei. Odată cu venirea perioadei clasice a filosofiei grecești însă, natura începe să fie tematizată în legătură cu arta și cu ceea ce am putea numi „gândire plastică”, adică gândirea orientată către creație, către producerea de obiecte artistice. Astfel, în chiar inima filosofiei se strecoară o tensiune fundamentală, între conceptul de natură tematizat din perspectivă filosofică și natura ca obiect de reflecție al gândirii plastice.

Această tensiune străbate secolele și ajunge să fie tematizată de artiști și filosofi deopotrivă, din Antichitate până în Renaștere și din Evul Mediu până în Modernitate. În contextul teoriei și filosofiei artei contemporane, problema naturii rămâne una la fel de dezbătută și relevantă. Tocmai de aceea, vă propunem să redeschidem această temă de reflecție în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, pentru a vedea cum mai putem gândi noțiunile de „natură”, „formă” și „configurație” în contextul artei abstracte contemporane.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la editura Universității Naționale de Arte din București, a primei traduceri în limba română a volumului Istoria infinită a naturii. Teoria formei și configurării, scris de celebrul pictor elvețian Paul Klee.

Ca invitat îl vom avea în studioul Radio România Cultural pe traducătorul acestui volum, anume pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 Martie 2025: Probleme filosofice în relațiile internaționale. Incursiune în filosofia aplicată

 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, deschidem spațiul radiofonic pentru explorarea conceptelor, ideilor și dilemelor fundamentale care modelează lumea în care trăim, de această dată cu o incursiune captivantă în domeniul filosofiei aplicate, mai precis în filosofia relațiilor internaționale.

Trăim într-o epocă a globalizării accelerate, a conflictelor geopolitice și a dilemelor etice tot mai complexe, în care sunt semne că intrăm într-o nouă paradigmă a diplomației, diferită simțitor de cea cu care suntem obișnuiți. Acesta este și motivul pentru care vă propunem o analiza, cu instrumentele specifice filosofiei, a presupozițiilor ascunse în spatele diferitelor strategii statale în domeniul relațiilor internaționale, precum și a modurilor în care aceste presupoziții pot influența principiile etice asumate de state în politicile internaționale adoptate. Cum a apărut filosofia relațiilor internaționale? Care sunt principalele sale abordări? Ce spun strategiile diplomatice ale unui stat despre presupozițiile filosofice privitoare la existența sa?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care începem dezbaterea noastră din această seară, alături de  Mihai-Valentin Cernea, doctor în filosofie și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru