Imaginea tradiționala a filosofiei, ca domeniu al
cunoașterii speculative și gândirii critice, impersonale, a suferit multiple
reconfigurări, mai ales după ce filosofia feministă a argumentat că mai toate
conceptele centrale ale reflecție așa-zis „dezinteresate” nu sunt neutrale
valoric, ci prejudecăți intelectuale și culturale înrădăcinate istoric încă de
pe vremea vechilor greci.
În paradigma feministă de gândire, cuvintele magice
ale filosofiei, „ființă” „esență”, „substanță”, „logos”, „natură umană”,
„rațiune” etc. nu sunt concepte operaționale care descriu lumea în mod obiectiv
și universal, cât mai degrabă idei care maschează într-un mod extrem de subtil
o atitudine masculină față de viață.
De pildă, ideea de ego cogito,
centrală în gândirea filosofică de la Descartes încoace, susține feminismul
filosofic, nu este ceva neutru, dincolo de diferențele sexuale, ci ființa
masculină înălțată în mod insidios la concept universal. Pe scurt, gândirea
filosofică tradițională este profund marcată, în chiar „inima” ei conceptuală,
de poziția social-politică dominatoare a bărbatului și, firește, de atitudinea
sa sexistă.
Cum s-a transformat feminismul dintr-o mișcare socială
protestatară care a militat și încă militează pentru drepturile femeilor,
într-un curent filosofic de mare audiență și profunzime? Ce sensuri decupează
cuvintele fundamentale ale gândirii feministe: „patriarhat”, „diferența sexuală”, „analizele
de gen”, „identitatea femeii” „etica grijii”, „logica diferenței”,
„deconstrucția sexismului” etc. și ce tipuri de conexiuni sunt implicate cu
mișcarea feministă reală? Cum se explică varietatea deconcertantă a
orientărilor feministe atât în privința tipului de militantism, cât și a
orientărilor teoretice și ideatice care susțin și justifică acțiunile
social-politice concrete? Și, plecând de aici, ce mai înseamnă feminism în
puzderia de orientări feministe? Există anumite particularității ale
orientărilor feministe românești?
Sunt întrebări pe care le vom adresa, de Ziua Femeii,
dnei Tereza-Brândușa Palade,
conf univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA, nume ce s-a impus în
cultura reflexivă românească actuală, printr-o serie impresionantă de cărți de
autor, studii, articole și traduceri și ca membră a unor asociații filosofice
internaționale de prestigiu. Domnia sa a studiat filosofie la București, Roma
și Oxford, este poliglotă și posedă o amplă expertiză în mai multe domenii
filosofice: metafizică, filosofie politică, etică, filosofia religiei, studii
feministe etc.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale
Radio România Cultural, vineri, 8 martie 2019, între orele 21.10-22.00.
Realizator:
Constantin Aslam
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu