Ediția din 29 iunie: Poezia – Instrument privilegiat de filosofare? Friedrich Hölderlin și Martin Heidegger

Nu cu mult timp în urmă, pe data de 7 iunie, s-au împlinit 175 de ani de la moartea lui Friedrich Hölderlin, unul dintre cei mai importanți poeți ai Germaniei și omul pe care Norbert von Hellingrath l-a numit „cel mai german dintre germani”. Cu această ocazie vă propunem, ca temă de discuție a ediției Izvoarelor de filosofie de pe data de 29 iunie, o radiografiere a personalității poetului, însoțită de o dezbatere privitoare la rolul poeziei în filosofie și la ceea ce Martin Heidegger avea să numească, interpretând poemele lui Hölderlin, „gândire poetică”.

Deși o bună parte a filosofiei și culturii reflexive contemporane merge în direcția științei, Friedrich Hölderlin a rămas și astăzi o figură fascinantă pentru filosofi. Nu numai că toată creația sa a fost legată intim de filosofie încă din timpul vieții, fiind coleg de cameră și prieten foarte bun cu filosofii F.W.J Schelling și G.W.F. Hegel, dar s-a format cu timpul o întreagă tradiție de interpretare filosofică a poeziilor holderliniene. Theodor Adorno, Jacques Derrida, Michel Foucault și Alain Badiou sunt doar câteva nume de filosofi care se apleacă asupra creațiilor poetului german. Dintre toți aceștia însă, Martin Heidegger este cel care a avut ambiția cea mai mare: aceea de a schimba radical modul tradițional de gândire filosofică, punând în locul gândirii metafizice o gândire, mult mai subtilă și propice exprimării conceptelor filosofiei, anume gândirea poetică.

Este oare un astfel de proiect filosofic viabil? Pot gândi filosofii în mod poetic? Ce înseamnă „gândirea poetică” și care sunt instrumentele ei specifice? Care este, dincolo de termenii tehnici folosiți de Martin Heidegger, esența Poeziei?

Toate aceste întrebări constituie puncte de plecare în discuția pe care o vom purta vineri, 29 iunie, împreună  conf. univ. dr. Bogdan Mincă, titular al cursurilor de Fenomenologie, Hermeneutică și Fenomenologie germană de la Facultatea de Filosofie a Universității din București și unul dintre cei mai buni specialiști români pe gândirea heideggeriană.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 Iunie: Fundamente filosofice ale terapiei prin artă. Aspecte moral- spirituale

În ediția din 22 iunie, vă propunem o incursiune în lumea fascinantă a filosofiei aplicate din contemporaneitate și, mai exact, în domeniul art-terapiei, printr-o dezbatere care dorește să radiografieze fundamentele filosofice ale acestei practici terapeutice, precum și eventualele probleme etice pe care ea le poate ridica.

Tendința contemporană spre cercetarea interdisciplinară, pe de o parte, și spre aplicarea practică a teoriilor filosofice abstracte, pe de alta, a dus filosofia în zone necunoscute gândirii tradiționale. Unul dintre aceste domenii nou-formate ale filosofiei aplicate este terapia prin artă, un domeniu în plină expansiune, aflat la granița filosofiei cu psihologia și cu arta, care își propune folosirea diverselor activități artistice în scopuri terapeutice. Scopul acestui tip de terapie este producerea, în conștiința participantului, unui katharsis, unei „purificări” a propriilor sentimente care să ducă la redobândirea echilibrului emoțional.

Care sunt implicațiile filosofice ale folosirii artei ca terapie? Care sunt ideile filosofice care stau la baza acestei practici? Cum ne poate lămuri arta sentimentele? Există vreo legătură între felul nostru de a fi și nevoia de expresie artistică? Aceste întrebări vor fi tot atâtea puncte de plecare în discuția pe care am pregătit-o pentru săptămâna viitoare.

Alături de minte în studioul Radio România Cultural îl voi avea ca invitat Bruno Joseph D’Alfonce de Saint Omer, actor, terapeut și doctor în filosofie al Universității din București, cu teza de doctorat intitulată „Aspecte moral-spirituale în art-terapie”, o personalitate cu pregătire multidisciplinară în domeniile filosofiei, artelor scenice și terapiei prin artă.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri pe undele Radio România Cultural, ca de obicei, vineri, 22 iunie, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

   

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 Iunie: Artă și filosofie. Un dialog academic constant

Ediția din data de 15 iunie a Izvoarelor de filosofie este dedicată unui subiect cu o tradiție considerabilă în istoria filosofiei, anume legătura intimă dintre artă și filosofie. Prilejul acestei dezbateri este faptul că, cu doar câteva săptămâni în urmă, pe data de 15 mai, a avut loc la Facultatea de Filosofie a Universității din București cea de-a 6-a ediție a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”, eveniment ce a creat, de-a lungul timpului, un dialog constant și consistent între filosofie și practicile artistice contemporane.

Oana Camelia Șerban

Elementul inedit al ediției din acest a constat în faptul că prelegerile filosofice pe tema legăturii dintre emoții, imaginație și artă au fost acompaniate de două momente artistice speciale: un performance susținut de studenții de la Universitatea Națională de arte din București, coordonați de Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor-Oancea și un recital susținut de studenții Universității Naționale de Muzică Din București, sub coordonarea Prof. Șerban Dimitrie Soreanu.

Împreună cu invitații noștri vom sonda legăturile profunde dintre filosofie și artă întrebându-ne de ce au simțit nevoia filosofii să se interogheze privitor la practicile artistice încă din vremea lui Platon? Există o „nevoie de filosofie” a artiștilor? Este arta, așa cum spunea chiar Leonardo DaVinci, o disciplină înrudită cu filosofia? Care este câștigul reciproc dobândit prin cooperarea artiștilor cu filosofii?

Raluca Nestor-Oancea

Împreună cu Cornel-Florin Moraru în studioul Radio România Cultural îi vom avea ca invitați pe asist. drd. Oana Camelia Șerban, membru al comitetului organizatoric al Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” și membru al Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și Raluca Nestor Oancea, lector al Universității Naționale de Arte din București și coordonator al performance-ului „Imagine, afect și spații oarecare – conferință performativă în spirit deleuzeian”, performance jucat de studenții UNArte la ediția din acest an a simpozionului „Ion Ianoși”.

Vă așteptăm și pe dvs., vineri, 15 iunie, începând cu ora 21.20 pe frecvențele Radio România Cultural să vă alăturați acestei dezbateri.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediţia din 8 iunie 2018 Dincolo de lectura ideologică. Gazetăria lui Eminescu între artă literară și gândire reflexivă

Recenta antologie de texte selectate de către Cătălin Cioabă și Ioan Milică, apărută la Editura Humanitas sub titlul Eminescu. Publicistică literară, propune o perspectivă insolită asupra gazetăriei eminesciene și, în plan mai general, asupra personalității lui Mihai Eminescu. Pe scurt, această selecție ne îndeamnă să adoptăm o nouă cheie de lectură a întregii publicistici eminesciene și, deopotrivă, să medităm asupra unui Eminescu absorbit de înțelesurile perene prezente în viața de zi cu zi.

            Cu acest volum vom trece, pare-se, de la interpretarea ideologică a articolelor de gazetă publicate de Eminescu - perspectivă dominantă inclusiv în tradiția mai recentă - la o perspectivă hermeneutică centrată pe scoaterea din ascundere a dimensiunii estetice și, în același timp, pe scrutarea înțelesurilor subiacente, de natură cognitivă, etică și existențială, depozitate în „infrastructura” textelor sale publicistice. Simplu spus, în lumina acestei noi chei de lectură, trebuie să acceptăm că genialitatea lui Eminescu s-a „strecurat” pe neobservate și în textele jurnalistice prejudecate a fi doar expresii minore ale conjuncturii în care, în mod întâmplător, poetul genial a fost nevoit să devină și gazetar.

            Este limpede că asumarea explicită a acestei noi grile de lectură va schimba și vechea arhitectonică a interogațiilor adresate publicisticii eminesciene. În mod evident, interesul cognitiv nu se va mai concentra, de pildă, asupra determinării imperative a orientării politice eminesciene, cât mai degrabă în încercarea de a vedea cum a armonizat Eminescu, în propria sa personalitate proteică, preocuparea pentru efemerul vieții cotidiene și dorința sa irepresibilă de a găsi, prin poezie, literatură și meditație reflexivă, cuvintele ce exprimă adevăruri eterne.

Ei bine, plecând de la gazetarul Eminescu către Eminescu poetul, scriitorul și filosoful, dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filozofie va încerca să răspundă la câteva întrebări ce au frământ nu doar exegeza eminesciană, ci și pe mulți dintre noi, pasionați de poezie și meditație. Iată întrebările principale ale emisiunii: există o ruptură stilistică între scriitura jurnalistică, reactivă la efemerul vieții cotidiene și poezia sau proza de meditație a lui Eminescu? Cum s-au împăcat stilistic cele două mize temporale? Obligația de a fi reactiv la evenimentele cotidiene nu au intrat in conflict cu hipercorectitudinea eminesciană și cu discernământul său artistic, atât de evidente în manuscrise?

Invitat în studio este cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, lector univ. dr. la Facultatea de filozofie, cum spuneam, unul dintre editorii volumului Eminescu. Publicistică literară.

 

 Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 8 iunie 2018, între orele 21.10-22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici

Realizator: Constantin Aslam