„Cultura rețelei” generată
de folosirea extinsă a smartphone-ului și a multiplelor sale aplicații,
imersarea în comunități virtuale de tip Facebook ori Twitter, apariția „generației
app” - numită și cu o serie de alte
expresii sinonime „generație instant”, „nativi digitali”, sau „rezidenți
digitali” ori „homo zappiens” etc. – au produs schimbări de proporții în
habitatul nostru mintal și, consecință firească, în comportamentele noastre
cotidiene.
Paradoxal, ceea ce am
învățăt în școală despre „viața reală” pare a ține de domeniul trecutului, din
moment ce lumea virtuală și sistemele de aplicații pe care le avem în calculatorul
personal ori în smartphone-ul nostru asigură un succes garantat atât pentru nevoi
de cunoaștere, cât și pentru variatele provocări practice.
Următoarea povestioară
relatată, în lucrarea Generația App,
de profesorul și filosoful american Howard Gardner ilustrează
tensiunea dintre starea de fapt a școlii, parte a „vieții reale”, și oferta
lumii virtuale. După ce a ținut o conferință despre educație, un student
strălucit al profesorului Gardner i-a fluturat în fața smartphone-ul și a spus:
„Pe viitor de ce-am avea nevoie de școală”? Toate răspunsurile la întrebări
sunt deja – sau urmează să fie foarte curând – în acest telefon”. Evident că
lui Gardner nu i-a lipsit replica: „ Da, răspunsurile la toate întrebările…, mai
puțin la acelea cu adevărat importante.”
Prin urmare, „rețeaua” și
multiplele aplicații digitale vor răspunde în viitor la toate întrebările
noastre, mai puțin la întrebările…cu adevărat importante.
Răspunde școala actuală,
așa cum ne sugerează povestioara relatată, la întrebările cu adevărat
importante, în condițiile în care, pretutindeni în lume, sub asediul lumii
virtuale, sistemele de învățământ sunt într-un proces continuu de reinventare? Și,
în fond, care sunt întrebările cu adevărat…importante și de ce numai școala ar
putea fi, și în viitor, un „depozitar” al răspunsurilor universal acceptate?
Care este răspunsul școlii
de astăzi și de mâine la provocările lumii virtuale și a culturii digitale? Cum
gândesc și proiectează profesioniștii educației, inclusiv filosofii
specializați în acest domeniu, școala viitorului? Creativitatea, explorarea și
producerea noului își vor avea izvorul, ca și până acum, în resursele interne
ale minții noastre, în inteligența naturală, sau vom apela la tehnologii
virtuale, la sisteme complexe și intersectate de „programe” și aplicații?
Manualele actuale vor fi
înlocuite de tehnologii digitale și sisteme de aplicații? Ce tip de competențe
trebuie să dețină în viitor corpul profesoral? În final, știm încotro se
îndreaptă școala?
Sunt întrebări pe care le
vom adresa, în două ediții succesive ale Izvoarelor de filozofie, cunoscutului
profesor și filosof al educației Emil Stan care a inițiat, în ultimii ani, o
serie de cercetări de avangardă privind manualele digitale și statutul profesorului…virtual.
Invitat: prof. univ. dr. Emil Stan
Inregistarile celor doua sezbateri pot fi accesate la adresele de mai jos:
http://www.radioromaniacultural.ro/11_martie_2016_planera_radio_izvoare_de_filozofie_scoala_sub_asediul_lumii_virtuale_dileme_si_solutii_ale_filosofiei_educatiei-46040
http://www.radioromaniacultural.ro/18_martie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_scoala_sub_asediul_lumii_virtuale_dileme_si_solutii_ale_filosofiei_educatiei-46567
Inregistarile celor doua sezbateri pot fi accesate la adresele de mai jos:
http://www.radioromaniacultural.ro/11_martie_2016_planera_radio_izvoare_de_filozofie_scoala_sub_asediul_lumii_virtuale_dileme_si_solutii_ale_filosofiei_educatiei-46040
http://www.radioromaniacultural.ro/18_martie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_scoala_sub_asediul_lumii_virtuale_dileme_si_solutii_ale_filosofiei_educatiei-46567
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu