Invitat: prof. univ. dr. Constantin Schifirneț
„Sensul modern al intelectualului referă la
persoana cu activitate de creare şi diseminare a ideilor, a conceptelor
ştiinţifice, dar şi la implicarea sa în schimbarea socială. Trei condiţii fac dintr-o persoană
intelectual: specialitatea, dimensiunea civică, atitudinea critică. Proprie intelectualului este analiza
raţională, cu argumente şi fără prejudecăţi a realităţii. Un intelectual
este deschis la inovaţie şi la noutate, la spiritul critic faţă de producţia culturală şi ştiinţifică.
Intelectualul este cel care extinde cunoaşterea în toate domeniile. Din acest unghi s-a spus că definirea intelectualilor
este mai puţin importantă decât modul cum ei înşişi se autodefinesc în condiţii
istorice particulare”.
Cu aceste înțelesuri ale „intelectualului”
precizate conceptual într-un articol recent apărut, de către invitatul emisiunii, cunoscutul sociolog și
filosof al culturii Constantin Schifineț, vă propun să ne interogăm împreună
asupra rolului intelectualității românești în contextul Europei Unite.
Ideea unei „națiuni de cultură”, impusă în spațiul
public de Titu Maiorescu și preluată apoi de către toți intelectualii creativi,
emblematici pentru cultura națională interbelică, este relevantă și pentru
intelectuali români de astăzi formați în cultul valorilor transnaționale și
globale? S-au produs după 2007, anul aderării României la UE, schimbări
semnificative în agenda reflexivă a intelectualilor români? Care sunt
idealurile creative și civice spre care privesc astăzi, în perioada
„postaderare”, intelectualii români?
Acestea sunt, deopotrivă, întrebările și
provocările ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea
undelor. Astept ca de obicei mesajele și întrebările dvs.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu