Ediţia din această săptămână vă propune un schimb de opinii pe marginea ideii de actualitate a clasicilor filosofiei, subiect sugerat de apariţia recentă la Editura Humanitas al celui de-al treilea volum din seria Plotin, Opere, tradus din limba greacă veche de către cunoscutul om de cultură, eseist, filosof şi clasicist, prof. univ. dr. Andrei Cornea.
Cum se explică secretul longevităţii intelectuale al unui filosof trăitor în sec al III-lea dH văzut, deseori, ca un simplu comentator al lui Platon? Cum se explică interesul de care se bucură în cultura noastră gândirea lui Plotin, în condiţiile în care traducerea d-lui Andrei Cornea este precedată de o altă traducere recentă, într-o ediţie bilingvă, a celebrelor Enneade? Şi, în acest context, care sunt marile dileme ale traducerii din limba greacă în limba română, de vreme ce unele dintre marile cărţi ale gândirii eline au beneficiat de mai multe variante româneşti de traducere? În final, ce ne poate spune nouă, celor de azi, un filosof care a trăit în urmă cu mai bine de optsprezece veacuri şi care nu a cunoscut marile experienţe ale omului (post)modern?
Vă propun ca în jurul acestor întrebări să ne concentrăm dezbaterea, pentru a stabili împreună care este câştigul filosofic al frecventării textelor gândirii plotiniene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu