Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura
antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor
de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al
Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și
coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului
dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant,
care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate –
și peste 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii
peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem,
vineri, pe data de 28 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio
România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Încă de la Platon, problema memoriei și a
reamintirii a fost una dintre cele mai importante probleme filosofice. Din
această poziție ea traversează întreaga istorie a filosofiei, până în
hermeneutica și fenomenologia contemporane. Cu toate acestea însă, încă nu avem
o imagine completă a modului în care memoria funcționează și a rolului jucat de
aceasta în construcția sinelui nostru conștient.
Tocmai
de aceea, pentru emisiunea din această săptămână vă propunem o fascinantă
incursiune de 50 de minute în lumea filosofiei și neuroștiinței memoriei. Cum
se formează amintirile din perspectiva creierului nostru? Care este rolul
memoriei în existența noastă? Cum ne construiește memoria sinele?
Acestea sunt întrebările de la care vom porni
discuția noastră, alături de Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele
educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune
promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul
CEREHARD, prima instituție de educație holistă din România.
Prilejul acestei discuții este apariția de curând,
la editura Lifestyle Publishing, a cărții„Bazarul memoriei. Cum construim amintiri și cum ne construiesc ele
pe noi?”, o lucrare interesantă despre modul în care amintirile se
constituie la nivelul creierului uman, semnată de Veronica O’Keane și tradusă
de invitata noastră.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii
noastre, ca de obicei, vineri, 21 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele
Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
În vremurile noastre, mai
mult ca oricând, arta pare a se fi transformat într-o industrie. Sume colosale
sunt investite zilnic în bugetele filmelor, serialelor și evenimentelor
artistice, iar producțiile marilor case de film înregistrează profituri
colosale. Asta face ca, de foarte multe ori, valoarea operei de artă să fie
dată de cota de piață, iar meritul artistic să fie judecat pe considerente
economice și financiare.
Cu toate acestea, dacă
privim lucrurile mai atent, arta este mult mai prezentă în viața fiecăruia
intre noi decât în orice altă epocă a omenirii. Avem acces la mii de filme și
melodii cu un singur click prin intermediul gadget-urilor noastre, putem vedea
concertele formațiilor preferate prin intermediul internetului și, în genere,
consumăm mai multă artă decât oricând. Tocmai de aceea, merită să reflectăm
asupra relației dintre artă și capitalism și să ne întrebăm cum putem gândi ideea de experiență estetică în zilele
noastre? Este arta actuală superficială sau dă dovadă de un alt tip de
profunzime față de cea tradițională? Ce loc mai are dimensiunea estetică în
viețile noastre? Mai poate frumusețea să
salveze lumea?
Acestea
sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de
Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din
București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice
(CCIIF).
Prilejul
acestei dezbateri este apariția recentă, la editura Cartea Românească
Educațional, în traducerea invitatei noastre a lucrării Estetizarea lumii. A
trăi în timpul capitalismului artistic, semnată de Gilles
Lipovetsky și Jean Serroy, o lucrare de referință pentru domeniul esteticii
contemporane.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii
noastre, ca de obicei, vineri, 14 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele
Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Pentru că, la început de an, filosofii numără
cărțile, prima ediția a izvoarelor de filosofie din anul 2022 va fi dedicată,
ca de obicei, unei retrospective a activității filosofice din anul precedent.
În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și
manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră
intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.
Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre
cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță,
doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și
psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz
din România.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii
noastre, ca de obicei, vineri, 7 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele
Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Dintotdeauna, arta a fost privită
ca una dintre cele mai misterioase activități umane. Ea a fost prilej de
reflecție pentru filosofi încă din epoca presocratică și, odată cu dezvoltarea
științelor moderne, a ridicat întrebări și psihologiei, sociologiei, antropologiei
sau, mai nou, neuroștiințelor. În această impresionantă istorie de peste două
milenii de reflecții despre artă a culturii europene, cea mai mare parte a
timpului, ea fost privită ca o formă de cunoaștere, diferită de știință,
dar cel puțin tot atât de importantă pentru existența umană.
Acesta este și motivul
pentru care, de la Aristotel la Arthur Schopenhauer, filosofii și artiștii
totodată au considerat arta ca fiind înrudită cu filosofia în ceea ce privește
cunoașterea și au plasat-o între cele mai nobile activități contemplative
ale ființei umane. Cu toate acestea, odată cu venirea secolului al XX-lea,
statutul artei pare a se fi schimbat și gândirea despre artă pare să fi intrat
într-o criză. Din ce în ce mai mult, ea este văzută ca o formă de distracție,
de entertainment, care își pierde latura cognitivă în favoarea celei ludice.
Tocmai de aceea, în ultima
ediție a Izvoarelor de filosofie din acest an ne propunem să redeschidem
perena problemă a statutului artei și să vedem ce rol are ea în educație și în
societate. Care sunt factorii care au contribuit la schimbarea modului în care
vedem arta? Este arta o formă de cunoaștere sau o formă de entertainment? Care
este rolul învățământului artistic în economia societății noastre?
Acestea sunt întrebările
cu pornire de la care vom începe dezbaterea din această săptămână alături de Adrian
Constantin Medeleanu, cadru didactic al Universității Naționale de Arte din
București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze
similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul
jocurilor pe calculator.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții,
ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 17 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online
pe www.radioromaniacultural.ro .
Adesea s-a spus că istoria este
scrisă de învingători. În domeniul filosofiei însă, istoria este scrisă de
copiști, iar textele cel mai des copiate par a fi „învingătorii” în lupta cu
timpul. Tocmai de aceea, „canonul” filosofic european este format în primul
rând din filosofii care au reușit să treacă acest test al transcrierii de-a
lungul Evului Mediu și Modernității timpurii.
Cu toate acestea,
testul tradiției manuscrise nu este singurul pe care trebuie să-l câștige un
text filosofic pentru a fi cunoscut de către cititorul contemporan. Un al
doilea test, poate chiar mai dificil, este cel al editării și traducerii în
limbi moderne. Avem încă o cantitate imensă de manuscrise din toate timpurile
ne-editate și netraduse care, pentru cultura omului contemporan, sunt ca și
inexistente. Acestea sunt textele uitate ale filosofiei și culturii
occidentale.
În cele cincizeci de
minute ale ediției de astăzi ne propunem să facem o incursiune în munca de
traducere și publicare în ediții moderne a acestor texte inedite ale istoriei
filosofice. Vom face o incursiune în portofoliile celor mai mari biblioteci ale
Europei, ale căror manuscrise încă păstrează ceva din atmosfera scriptorium-urilor
medievale. În vederea acestui lucru, ne vom concentra asupra muncii de editare și
traducere a două texte scrise de Alcuin de York, una dintre figurile principale
ale reformelor culturale întreprinse de Carol Cel Mare la sfârșitul secolului
al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.
Gramatica
și Discuție despre adevărata filosofie, operele despre care vom vorbi împreună cu invitata noastră, sunt mărturii vii ale legăturii intime dintre
filosofie și filologie în Evul Mediu. Publicate de obicei împreună, ele arată
că gramatica are și o latură filosofică pe care am putea-o repera încă de la
apariția primelor tratate de gramatică din epoca alexandrină. Pentru a ne ghida prin lumea
manuscriselor medievale o vom avea ca invitată pe Isabela Grigoraș, filolog clasicist și doctor în filosofie al Universităților din București și Fribourg,
Elveția. Cu o bună experiență în lucrul cu manuscrisele, invitata noastră din
această săptămână pregătește o ediție critică a celor două opere semnate de
Alcuin de York, însoțite și de o traducere.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții,
ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10
decembrie, începând cu orele 21:10, pe
undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Adesea, felul în care funcționează societatea contemporană ne face să acordăm atenție preponderent reușitelor noastre. Ele sunt cele ce apar în CV-uri, cele cu care ne mândrim și cele prin care ne definim. Față de eșec însă, avem o cu totul altă atitudine. Încercăm să ne ascundem greșelile, să le cosmetizăm, să ne dezicem de ele. Pare că avem o fobie generalizată de eroare, care ne marchează întreaga existență și care ne face să ne prezentăm doar în lumina reușitelor noastre.
În același timp însă, filosofii au recunoscut de-a lungul istoriei valoarea erorii și eșecului. Începând cu Platon, care spunea într-una dintre scrisorile sale că adevărul trebuie învățat împreună cu eroarea, prin dialog, continuând cu rolul formator al eșecurilor și greșelilor în Confesiunile lui Augustin, istoria filosofiei este presărată cu reflecții despre rolul pozitiv al imperfecțiunilor ființei umane.
Din acest punct de vedere, „nu suntem noi înșine decât prin suma eșecurilor noastre”, cum spunea Emil Cioran. Ele fac parte din ființa noastră și, prin urmare, pot avea o însemnătate filosofică. Tocmai de aceea, în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre sensul filosofic al eșecului și despre rolul acestuia în economia existenței noastre. De ce avem o fobie față de eșec? Care sunt urmările negative ale acestei fobii? Cum putem defini eșecul din punct de vedere filosofic?
De la aceste întrebări vom porni discuția alături de invitatul nostru din această săptămână, Ciprian Mihali, conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 7 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate. Dintre volumele de autor publicate de invitatul nostru, îl menționăm pe cel mai recent, anume Dicționarul subiectiv de cultură civică, apărut în anul 2020 la editura Humanitas, care este o radiografie lucidă și clară a problemelor etice și politice apărute în spațiul public românesc în ultimii ani.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 3 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Cu această ocazie, la Izvoare de filosofie, deschidem
din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor
filosofice trecute în dicționarla litera N, pentru o nouă
călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine
greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale
filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie
până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii
incitante.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca
invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr.
Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului
de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de
limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor
– alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al Dicționarului
Grec-Român.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii
și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data
de 26 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural
sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
De-a lungul timpului,
relația filosofiei cu celelalte domenii culturale a fost un subiect de
reflecție și dezbatere important, atât pentru filosofi, cât și pentru mediul
intelectual în genere. Chiar dacă putem spune că problemele filosofiei sunt
perene, contextele istorice în care acestea apar și-au pus amprenta în mod
constant asupra discursului filosofic care, la rândul său, a influențat adesea
gândirea epocilor istorice.
Una dintre cele mai vechi
și constante astfel de relații ale filosofiei cu un domeniu cultural s-a
înregistrat cu literatura, care, încă din perioada presocratică a fost o
importantă formă de expresie a gândurilor filosofice. În ultimele decenii însă,
științele comunicării au readus în actualitate multe teme filosofice și, de
asemenea, au ridicat noi provocări filosofiei. Care este relația dintre
filosofie, literatură și științele comunicării? Sunt ele domenii complementare
sau concurente? Care sunt principalele teme filosofice implicite în comunicare?
Acestea sunt întrebările
de la care începem discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Arthur
Suciu, lector al Universității „Ștefan Cel Mare din Suceava”, filosof, scriitor
și expert în comunicare. Prilejul discuției noastre de astăzi este apariția de
curând a două volume semnate de invitatul nostru: este vorba despre eseul fragmentar
„Cel care așteaptă”, apărut la editura Cartier Rotonda în vara acestui an și
despre „Pierdut printre medii”, lucrare apărută la editura „Pro Universitaria”
la sfârșitul anului trecut. Ambele volume se remarcă pe piața editorială
românească prin caracterul insolit, fragmentar al scriiturii și prin tematica
profund filosofică abordată.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții,
ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19
noiembrie, începând cu orele 21:10, pe
undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Încă din cele mai vechi timpuri ale culturii
europene, operele de artă au captat atenția filosofilor din pricina statutului
lor aparent paradoxal. Pe de o parte, ele par a fi supuse timpului și uzurii ca
orice obiect produs de mâna omului. Pe de altă parte însă, ele își depășesc
propria epocă, „vorbind” oamenilor din toate timpurile despre ideile și
emoțiile care definesc condiția umană în genere. La această intersecție
improbabilă dintre durabilitate și perisabilitate, dintre eternitate și
vremelnicie, dintre soliditate și fragilitate am putea spune că se află izvorul
reflecțiilor filosofice despre artă de la Platon până în contemporaneitate.
Pentru
ediția din această săptămână, ne propunem să redeschidem această temă de
reflecție perenă a filosofiei și teoriei artei, plasând-o în contextul incitant
și problematic al artei contemporane. Ca punct de pornire vom lua reflecțiile
despre artă ale Hannei Arendt, una dintre personalitățile culturale ale
secolului XX care iese în evidență ca una dintre cele mai complexe și actuale
gânditoare ale vremurilor noastre. Studiind filosofia cu nume de seamă ale
gândiri contemporane, cum ar fi Martin Heidegger, Edmund Husserl sau Karl
Jaspers, Hannah Arendt a deschis multe dintre temele de care și astăzi suntem
interesați în mod direct, cum ar fi cele ale totalitarismului,
anti-semitismului, situației refugiaților sau feminismul.
Care sunt trăsăturile ce
definesc operele de artă în contrast cu obiectele utilitare? Cum se
configurează opera de artă ca obiect al gândirii mai degrabă decât ca obiect
pur material? Care este relația operelor de artă cu timpul?
Acestea sunt întrebările
de la care pornim discuția de vinerea aceasta, alături de Prof. Univ. Dr.
Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității
Naționale de Arte din București. Cu o activitate curatorială și de cercetare
susținută, doamna profesor Ruxandra Demetrescu este, la ora actuală, unul
dintre cei mai importanți cercetători din domeniul teoriei artei.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții,
ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12
noiembrie, începând cu orele 21.10, pe
undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .