Istoria radiofonică a filosofiei germane moderne

Începând din data de 9 iulie la Izvoare de filosofie se difuzează Istoria Radiofonică a filosofiei germane moderne - un serial radiofonic în care vom prezenta viața și gândirea tuturor marilor filosofi germani, care au scris în perioada modernă, începând cu Jakob Böhme și terminând cu G.W. F. Hegel.

Timp de opt săptămâni, vom face un periplu peste mai bine de două sute cincizeci de ani de filosofie germană, pentru a redescoperi viața și gândirea unor filosofi care au scris istorie și au schimbat modul în care noi percepem astăzi filosofia. În cele opt emisiuni, vom deschide dezbateri despre filosofia unor gânditori precum Jakob Böhme, Christian Wolff, Alexander Baumgarten, Immanuel Kant, Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottlieb Fichte, Friedrich Wilhelm Joseph Schelling sau G.W. F. Hegel, după următorul program

Ediția din 9 iulie – Viața și gândirea lui Jakob Böhme

Ediția din 16 iulie – Sistematizarea filosofiei germane în școala lui Christian Wolff

Edițiile din 23 și 30 iulie – Scrierile precritice și sistemul filosofic a lui Immanuel Kant

Ediția din 6 august - Johann Gottlieb Fichte și idealismul german

Ediția din 13 august – Viața și gândirea lui Wilhelm Joseph Schelling

Ediția din 20 august – Explorări filosofice ale gândirii lui Johann Wolfgang von Goethe

Ediția din 27 august – Gândirea lui G.W. F. Hegel și împlinirea sistemului filosofic

Pentru a ne ghida prin istoria filosofiei germane moderne, îl vom avea ca invitat pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni specialiști tineri în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în fiecare zi de vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Episodul 1: Jakob Böhme

Episodul 2: Alexander Baumgarten

Episodul 3: Immanuel Kant (Partea 1)

Episodul 4: Immanuel Kant (Partea 2)

Episodul 5: Johann Gottlieb Fichte

Episodul 6: Friedrich Wilhelm Schelling

Ediția din 2 iulie: Valențe sociologice și politice ale gândirii contemporane. Incursiuni în gândirea postcolonială

 

Tulburările sociale și politice ale secolului al XX-lea au ridicat gândirii filosofice provocări fără precedent, care așteaptă încă să fie studiate în profunzime și, în rezolvarea cărora, trebuie să ne chestionăm unele dintre cele mai profunde prejudecăți. Impasurile morale în care regimurile totalitare au aruncat întreaga cultură și gândire europeană încă se așteaptă a fi înțelese și, în vederea acestui lucru, noi domenii de studiu ale filosofiei au fost întemeiate.

            În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să facem o scurtă incursiune de 50 de minute în domeniul studiilor postcoloniale, pentru a înțelege mai bine modul în care raționalitatea, viziunea noastră despre lume și valorile ne-au fost de trecutul nostru cultural.

            Ideea de rațiune a fost, încă din cele mai vechi timpuri ale gândirii antice grecești, una dintre fundamentele pe care s-a dezvoltat întreaga istorie a filosofiei. Odată cu postmoderntiatea și cu globalizarea, studiile de specialitate au arătat însă că modul în care gândim rațiunea, așa cum a fost el dezvoltat în tradiția filosofică occidentală, implică o sumedenie de presupoziții ascunse care fac ca viziunea noastră asupra lumii în genere să fie una eurocentristă. Tocmai de aceea, studiile postcoloniale actuale propun o lărgire a cadrelor gândirii noastre, lărgire care să înglobeze, totodată, și elementele sau punctele de vedere ignorate de tradiția filosofică occidentală.  

            Despre aceste presupoziții, precum și despre modul în care putem gândi un nou mod de a face gândi într-o lume globalizată vom vorbi cu invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 Iunie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 5-a)

 

La Izvoare de filosofie ultima săptămână din lună este dedicată filosofiei grecești și, mai exact, vocabularului filosofic al Greciei Antice. Prin urmare, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și căutăm cuvintele trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă.

Importanța acestor concepte nu poate fi supraestimată, deoarece ele au modelat mentalitatea și expresia gândirii europene prin generații întregi de filosofi. Chiar și în zilele noastre, purtăm această încărcătură culturală în discursul de zi cu zi, atunci când folosim cuvinte cum ar fi „monarhie”, „mit”, „mister” sau „muzeu”. Asupra acestor cuvinte, ca și asupra multor altora ne vom opri în ediția din această săptămână a emisiunii noastre.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 iunie: Cercetări de avangardă în filosofia actuală. Despre hermeneutica pre-judicativă

 

Încă de la începutul modernității, în centrul discursului filosofic s-a aflat ideea de metodă și idealul unui demers radical care să restructureze modul în care omul se raportează la lume și la semenii săi. Tocmai de aceea, această problematică a eliminării metodice și constante a prejudecăților gândirii comune a fost unul dintre scopurile prin excelență ale filosofării moderne și contemporane.

În ultimele decenii însă, această tendință s-a extins și asupra prejudecăților gândirii filosofice înseși, care, până nu demult, părea a fi o zona lipsită de prejudecăți. Dintre demersurile în acest sens din cultura noastră, hermeneutica pre-judicativă este unul dintre principalele metode care își propune depistarea, analizarea și eliminarea prejudecăților, dogmelor și ideologiilor gândirii filosofice. Cum se poate face acest lucru? Care este miza eliminării prejudecăților filosofice? În ce lumină pune hermeneutica pre-judicativă gândirea filosofică?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, care este dedicată explorării cercetărilor de avangardă din acest domeniu filosofic, cu prilejul apariției, de curând, la Editura Universității din București, sub coordonarea prof. univ. dr. Viorel Cernica, al celui de-al cinci-lea volum din „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie apreciată în lumea academică și, deja, cu o bună tradiție editorială.

 Invitatul nostru din această săptămână este Remus Breazu, doctor în filozofie, cadru didactic asociat al Universității din București și cercetător postdoctoral în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (IRH-ICUB).

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 18 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 iunie 2021: Când arta se transformă în filosofie. Reflecții asupra „sfârșitului artei”

 

Pentru ediția din 11 iunie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei artei contemporane și a modului în care putem înțelege practicile artistice actuale, pornind de la caracterul inepuizabil al creativității umane.

Dintre fenomenele culturii, arta și filosofia au fost întotdeauna considerate, ca să folosim o expresia a lui Leonardo DaVinci, discipline surori. Pe de o parte, arta dat prilej de meditație filosofilor, iar, pe de alta, filosofia a constituit o modalitate privilegiată de înțelegere a fenomenelor artistice. Odată însă cu sfârșitul modernității, s-a profețit atât sfârșitul artei, cât și al filosofiei, de diferiți gânditori, teoreticieni ai artei și artiști.

Tocmai de aceea, acum mai mult ca niciodată, trebuie să reflectăm asupra modurilor în care se poate înțelege acest sfârșit al artei și asupra caracterului potențial inepuizabil al creativității umane. Ce este artă? Cum ne putem reprezenta istoria artei? Putem vorbi, odată cu avangardele, despre un sfârșit al artelor așa cum le cunoaștem?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitata mea din această seară, Eva Ivan-Haintz, doctor în filosofie al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și autoare a cărți Arta (in)epuizabilă. Puncte de vedere moderne în estetica filosofică, lucrare apărută de curând la Editura Cartea Românească Educațional.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 11 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 iunie 2021: Întrebări perene în contexte actuale - Reflecții asupra sensului vieții

 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să redeschidem una dintre cele mai vechi și persistente întrebări filosofice din toate timpurile – cea privitoare la sensul vieții umane.

Faptul că viața s-ar putea să nu aibă nici un sens, că noi s-ar putea să nu avem nici o menire pe această lume, a fost sursă de griji, frici și anxietăți încă din antichitatea greacă. Sub diverse reprezentări această întrebare a fost recurentă în toate epocile filosofiei, fie că vorbim despre Evul mediu creștin sau despre Iluminismul modern.

Văzută  fie ca un fir care se țese de către puteri divine, fie ca un drum a cărui destinație nu o știm, fie ca o poveste care se scrie pe măsură ce trăim, propria noastră existență și direcția în care ea se îndreaptă a fost dintotdeauna un mister pe care filosofii, poeții și scriitorii în genere și-au dorit, fără prea mult succes, să îl pătrundă. Acum este rândul nostru să facem un salt în acest mister, doar din dorința de a-l explora și fără speranța de a-l revela.

Ca invitat în studioul Radio România Cultura îl vom avea pe Ștefan Afloroaei, doctor în filosofie, profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru corespondent al Academiei Române, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați filosofi români.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, sub egida editurii Polirom, a cărții Despre simțul vieții. Întrebări perplexități, credințe semnată de chiar invitatul nostru din această seară – o apariție pe cât de interesantă, pe atât de inedită în contextul culturii reflexive române.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 4 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 mai: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 4-a)

Fiind ultima săptămână din lună, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă și pentru a le redescoperi sensurile uitate și rădăcinile etimologice.

Cu o istorie de mai bine de două milenii și jumătate,  aceste concepte au modelat mentalitatea și expresia a generații întregi de filosofi, întreaga cultură europeană și, în ultimă instanță, mintea fiecăruia dintre noi. Cu acest prilej vom avea ocazia să redescoperim, printre altele, originile ideii de mistică, proveniența conceptului de metafizică și ce însemna, la începuturi, „metabolismul”.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 28 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 mai 2021: Despre vicii și virtuți în era inteligenței artificiale

 

Pentru dezbaterea din această săptămână, vă propunem o incursiune în unul dintre domeniile de avangardă ale studiilor etice contemporane – etica inteligenței artificiale.

Visul unei producerii unei mașinării cu suflet în piept și gândire umană este, probabil, unul dintre visurile cele mai vechi ale culturii europene. El a apărut chiar din perioada mitologică a culturii antice, mult înainte ca omenirea să fi avut posibilitatea tehnologică de a produce astfel de algoritmi. Din această ipostază, ca atribuit al zeului grec Hephaistos, producerea de „inteligențe artificiale”  a fascinat generații întregi de cercetători. De câteva decenii încoace însă, discuția despre inteligența artificială a devenit din ce în ce mai puțin mitologică și din ce în ce mai mult filosofică, în măsura în care apariția algoritmilor inteligenți pune la încercare intuițiile noastre etice fundamentale și sistemele noastre de valori.

Până nu demult, dezbaterile etice erau limitate la acțiunile umane și la modul în care aceste acțiuni afectează, în mod pozitiv sau negativ, oamenii din jurul nostru. Odată însă cu apariția algoritmilor de inteligență artificială și cu implementarea lor în  diferite domenii ale vieții practice, eticienii își pun întrebarea dacă nu cumva discuțiile etice ar trebui să fie extinse și asupra acestor tehnologii.

Cum schimbă apariția inteligenței artificiale procesul uman de luare a deciziilor? Cine își asumă responsabilitatea pentru o decizie luată de un algoritm? Poate fi blamată o entitate artificială pentru urmările problematice ale propriei funcționări?

Acestea sunt întrebările de la care vom  porni discuția din această săptămână alături de invitata noastră, Mihaela Constantinescu, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul aceleiași Universității. Ca etician, invitata noastră este specializată în etica organizațională și etica inteligenței artificiale.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 21 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 mai 2021: De la magie la experiment științific. Incursiuni în istoria științei secolului al XVII-lea

 

Deși ideea de experiment este centrală științei și epistemologiei vremurilor noastre, apariția acesteia este încă învăluită în mister. Fiind totodată în centrul practicilor de laborator, dar și a dezbaterilor teoretice, ea pare a fi, la prima vedere, o idee clară, de la sine înțeleasă, care nu are nevoie de clarificări suplimentare. Privită însă mai îndeaproape, noțiunea de experiment ridică o sumedenie de întrebări și uimiri, atât din punctul de vedere al genezei sale istorice, cât și din punctul de vedere al folosirii sale practice. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă provocăm la o discuție despre apariția ideii de experiment în știința modernă și despre modul în care primii filosofi ai modernității înțelegeau această noțiune, pe parcursul secolelor XVI-XVII.

În măsura în care știința antică, concepută în coordonate platonice și aristotelice, nu era una experimentală, ci, mai degrabă, axiomatică, putem spune că ideea de experiment este o „invenție” a modernității. Urmărind însă din punct de vedere istoric evoluția acestei noțiuni, îi putem găsi originile într-un loc cât se poate de surprinzător: practicile magice și alchimice de la finele Renașterii. Astfel, rămâne de cercetat modul în care ideea de experiment se conturează, încetul cu încetul, pornind de la rețetele magice găsite în diverse tratate și de la încercarea de urmare a lor în laborator. Care sunt legăturile dintre rețetele „magicienilor naturaliști” și experimentele științifice? Cât de mult datorează știința modernă practicilor magice? Care este procesul prin care s-a putut ajunge de la magie la experiment?

 Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de astăzi alături de invitata mea din această seară, doamna Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene”, director al secției umaniste a „Institutului de Cercetare al Universității din București” și membru al „Centrului cercetare în logica, istoria și filosofia științei” din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la universități de prim calibru mondial, cum sunt Oxford și Princeton, invitata noastră de astăzi este, la ora actuală, unul dintre cei mai vizibili specialiști din cultura noastră în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii și, totodată, unul dintre cercetătorii apariției ideii de „experiment științific”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 14 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 mai: Între o viața bună și o viața fericită. Etica sinelui în lumea contemporană

 

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în lumea filosofiei practice cu o discuție care ne vizează în mod direct pe fiecare dintre noi: posibilitatea trăirii unei „vieți bune” în contextul cultural și social al lumii contemporane.

Chiar dacă trăim în epoca relativismului moral, nu putem ignora faptul că idealul unei vieți bune și împlinite încă rămâne – indiferent de modul în care înțelegem acest ideal – o năzuință a fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, nu este întâmplător faptul că un astfel de subiect a fost, încă din Antichitate, una dintre principalele teme de dezbatere ale filosofilor și s-a situat, până la finele Renașterii, în centrul cercetărilor etice.

La începutul Modernității însă, odată cu definirea filosofiei după modelul științelor și cu apariția filosofiei „de catedră” din mediile academice, problematica vieții bune a ieșit, o perioadă, din primul plan al dezbaterilor universitare, accentul mutându-se de pe grija față de propria existență pe construirea unor relații cât mai „corecte” cu semenii noștri, lucru ce poate fi observat chiar și astăzi în mediile academice.

Odată însă cu reapariția în centrul culturii reflexive contemporane a filosofiei practice și a practicii filosofice, cu câteva decenii în urmă, filosofii au readus conceptul de viață bună în centrul preocupărilor lor. Ce este o viață bună? Este această viață bună, în mod necesar, și o viață fericită? Cum ne putem construi astăzi existența, astfel încât să trăim bine?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București, specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la editura Trei, a cărții „Viața bună. O introducere în etică”, semnată chiar de invitatul nostru. Este vorba despre o apariție insolită pe piața editorială din România, în care cunoașterea aprofundată a problematicii și teoriilor etice se împletește în mod armonios cu o expunere clară și atractivă a ideilor, fapt ce face ca această carte să poată fi citită cu folos atât de specialiștii domeniului, cât și de publicul cultivat în genere.

Vă invităm și pe dvs. să reflectați alături de noi asupra posibilității unei vieți bune, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 7 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru