Ediția din 4 aprilie 2025: De la social media la inteligența artificială. Metamorfoze ale dialogului în lumea virtuală

 

Tema dialogului este una centrală culturii occidentale și a modelat, cel puțin în ultimele două milenii și jumătate, atât spațiul politic, cât și cel cultural european. De la Socrate, care vedea dialogul ca pe un mijloc de descoperire a adevărului, până la postmodernism, care ridică unele obiecții la adresa modului tradițional de a privi dialogul, tema comunicării interumane a fost una constantă în istoria filosofiei. Într-un fel sau altul, dialogul a fost însă tot timpul văzut ca fiind modul în care putem surprinde împreună realitatea prin dezbateri de idei și mediul în care produsele imaginației noastre sunt supuse criticii celorlalți.

În ultimele decenii însă, dezvoltarea spațiului virtual redefinește ceea ce numim „comunicare” și modifică modul în care comunicăm cu semenii. Odată cu rețelele de socializare și cu diverșii chatbots dotați cu inteligență artificială, timpul și spațiul dialogului sunt redefinite, iar cuvintele și mesajele sunt mediate sau produse de algoritmi. Astfel, raporturile tradiționale între dialog și realitate sau între dialog și imaginație se metamorfozează, iar dialogul însuși devine parcă, din ce în ce mai mult, un atribut al algoritmilor.

De ce, în epoca cu cele mai multe mijloace de comunicare, avem parca din ce în ce mai puțin dialog? Care este legătura dintre discursul politic actual și schimbarea raportării noastre la dialog? Care sunt metamorfozele dialogului în lumea social media?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, iar începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și cadru didactic asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 Martie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

 

Săptămâna aceasta deschidem, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 28 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 martie 2025: Dublurile digitale și noile provocări filosofice ale inteligenței artificiale

 

Odată cu ascensiunea rețelelor sociale, a inteligenței artificiale și a realității augmentate, identitatea noastră începe să se extindă dincolo de limitele fizice, conturând așa-numitele dubluri digitale – imagini virtuale, care reflectă în mediul digital propria noastră personalitate și care, în curând, ar putea să ne reprezinte în interacțiunile noastre digitale și chiar să acționeze în locul nostru.

Aceste tehnologii deja au creat dezbateri extinse în lumea cinematografiei, unde mai mulți actori se folosesc de dubluri digitale pentru a filma scene periculoase, dar aplicațiile dublurilor digitale nu se opresc doar la acest exemplu. Există așa-numiții grief bots folosiți pentru a face mai ușoară despărțirea de persoanele dragi după moartea acestora, prin crearea unei clone virtuale și, în viitorul apropiat, ar putea apărea deja primele clone virtuale ale celor mai valoroși antrenori de fotbal.

Această situație ridică mai multe provocări filosofice și etice, pe care ne propunem să le explorăm în ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână. Cât de autentice sunt aceste identități digitale? În ce măsură influențează ele percepția asupra sinelui și asupra celorlalți? Și, mai ales, cine suntem cu adevărat în condițiile în care granița dintre real și virtual devine din ce în ce mai permeabilă?

Iată doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Radu Uszkai, care este cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, ce își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 martie 2025: Natura în filosofie și artă. Reflecții asupra gândirii plastice

 

Încă  de la primii filosofi presocratici, natura a fost considerată una dintre temele prin excelență ale filosofiei. Odată cu venirea perioadei clasice a filosofiei grecești însă, natura începe să fie tematizată în legătură cu arta și cu ceea ce am putea numi „gândire plastică”, adică gândirea orientată către creație, către producerea de obiecte artistice. Astfel, în chiar inima filosofiei se strecoară o tensiune fundamentală, între conceptul de natură tematizat din perspectivă filosofică și natura ca obiect de reflecție al gândirii plastice.

Această tensiune străbate secolele și ajunge să fie tematizată de artiști și filosofi deopotrivă, din Antichitate până în Renaștere și din Evul Mediu până în Modernitate. În contextul teoriei și filosofiei artei contemporane, problema naturii rămâne una la fel de dezbătută și relevantă. Tocmai de aceea, vă propunem să redeschidem această temă de reflecție în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, pentru a vedea cum mai putem gândi noțiunile de „natură”, „formă” și „configurație” în contextul artei abstracte contemporane.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la editura Universității Naționale de Arte din București, a primei traduceri în limba română a volumului Istoria infinită a naturii. Teoria formei și configurării, scris de celebrul pictor elvețian Paul Klee.

Ca invitat îl vom avea în studioul Radio România Cultural pe traducătorul acestui volum, anume pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 Martie 2025: Probleme filosofice în relațiile internaționale. Incursiune în filosofia aplicată

 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, deschidem spațiul radiofonic pentru explorarea conceptelor, ideilor și dilemelor fundamentale care modelează lumea în care trăim, de această dată cu o incursiune captivantă în domeniul filosofiei aplicate, mai precis în filosofia relațiilor internaționale.

Trăim într-o epocă a globalizării accelerate, a conflictelor geopolitice și a dilemelor etice tot mai complexe, în care sunt semne că intrăm într-o nouă paradigmă a diplomației, diferită simțitor de cea cu care suntem obișnuiți. Acesta este și motivul pentru care vă propunem o analiza, cu instrumentele specifice filosofiei, a presupozițiilor ascunse în spatele diferitelor strategii statale în domeniul relațiilor internaționale, precum și a modurilor în care aceste presupoziții pot influența principiile etice asumate de state în politicile internaționale adoptate. Cum a apărut filosofia relațiilor internaționale? Care sunt principalele sale abordări? Ce spun strategiile diplomatice ale unui stat despre presupozițiile filosofice privitoare la existența sa?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care începem dezbaterea noastră din această seară, alături de  Mihai-Valentin Cernea, doctor în filosofie și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 februarie 2025: Estetica Mărturiilor în Epoca Post-Holocaust

 

Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.

Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 Februarie 2025: Despre fenomenele psihice din perspectivă empirică. Incursiune în gândirea lui Franz Brentano

 

Emisiunea din această săptămână este dedicată unui eveniment editorial de primă importanță pentru piața de carte din România în general și pentru mediul filosofic românesc, în mod special. Este vorba despre apariția, la finele anului 2024, sub egida Editurii Humanitas, în primă traducere în limba română, a uneia dintre cele mai influente cărți pentru gândirea filosofică a secolului al XX-lea. Este vorba despre volumul Psihologia din punct de vedere empiric, apărut în 1874, scris de Franz Brentano și tradus acum de Alexandru Bejinariu și Ion Tănăsescu.

Încă de la începuturile culturii europene, problema interiorității umanului și a dinamicii lumii noastre interioare au fost teme de reflecție centrale gândirii filosofice. Fie că vorbim despre conceptul antic de suflet, despre noțiunea modernă de conștiință sau despre ideea contemporană de psihic, toate acestea sunt încercări de înțelegere și de tematizare a unor fenomene care sunt pe cât de evidente, pe atât de greu de prins cu instrumentele obișnuite ale gândirii naturale: fenomenele psihice.

Cu această ocazie, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vom redeschide și noi discuția despre felul de a fi al fenomenelor psihice și despre modalitățile în care acestea pot fi studiate în mod riguros și științific, cu pornire de la lucrarea lui Franz Brentano. În cele 50 de minute de emisie, vom încerca să intrăm în detaliile distincției dintre fenomenele psihice și cele fizice, vom vedea cum putem gândi o disciplină care are ca obiect de studiu actele noastre de conștiință, precum și care este relevanța acestei discuții pentru filosofia zilelor noastre.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îi vom avea ca invitați chiar pe traducătorii volumului luat ca prilej al discuției noastre, anume pe Ion Tănăsescu, cercetător al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și pe Alexandru Bejinariu, membru al Societății Române de Fenomenologie.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 februarie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice - Ediție Specială: Vocabularul educației

 

Săptămâna aceasta, cu ocazia dezbaterii generate în jurul noilor planuri-cadru pentru învățământul preuniversitar, am pregătit o ediție specială a Abecedarului gândirii grecești antice, în care vom discuta situația limbilor clasice în sistemul românesc de învățământ, dar și etimologiile cuvintelor din vocabularul românesc al educației. Cu această ocazie, vom descoperi originile grecești și latinești ale unor termeni precum „educație”, „învățare”, „studiu”, „școală” sau „elev”.  

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră la originile etimologice ale vocabularului contemporan al educației, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții vineri, pe data de 14 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 ianuarie 2025: Înapoi la Păltiniș! Constantin Noica în scrisori, amintiri și evocări

 

Unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale României perioadei comuniste, cu efecte vizibile până astăzi, a fost școala de filosofie inițiată de Constantin Noica la Păltiniș, începând cu anii 1970. Gândită, după chiar spusele filosofului, ca „o școală în care nu se predă nimic”, Păltinișul a fost locul de inițiere în gândirea filosofică și în cultura umanistă în genere al unora dintre cele mai importante personalități culturale ale României de după anul 1990.

Cu toate acestea, moștenirea școlii lui Noica nu se rezumă doar la atât. Dincolo de reușitele culturale ale discipolilor lui Noica, și poate mai important decât ele, este faptul că la Păltiniș s-a născut „un model paideic în cultura umanistă”, ca să folosim o sintagma propusă de Gabriel Liiceanu ca subtitlu elocvent al cărții sale Jurnalul de la Păltiniș, o carte ce a fascinat generații întregi de studenți și a deschis multora dintre ei pofta pentru filosofie.

Acum, la 42 de ani de la prima apariție a Jurnalului de la Păltiniș, experiența spirituală pricinuită de Constantin Noica dobândește concretețe și viață prin publicarea unui volum de epistole și  evocări ale „aventurii spirituale” care a marcat filosofia și cultura română în genere și care a ajuns să fie cunoscută, ulterior, sub numele de „Școala de la Păltiniș”. Cu această ocazie, dedicăm și noi ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie unei dezbateri prilejuite de apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului „Am inventat Păltinișul!” Scrisori, Amintiri, Evocări, un volum ce conține scrisori și texte, unele dintre ele inedite până acum, scrise de Constantin Noica, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu,

Cum s-a format „Școala de la Păltiniș”? Care sunt efectele peste ani ale „fenomenului Păltiniș” asupra culturii noastre? Ar mai putea fi o astfel de „școală în care nu se predă nimic” posibilă astăzi?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția de săptămâna asta, alături de

invitații noștri: Grigore Vida, care este secretar științific al Secției de Filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române și editor al volumului luat ca temă a discuției noastre și Ioan Alexandru Tofan, profesor al Departamentului de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde susține cursul de Filosofie românească, dar și cursuri de Filosofia religiei, Hermeneutică radicală și Practici ale interpretării.

            Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 Ianuarie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

Săptămâna aceasta deschidem, pentru prima oară în 2025, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 31 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru