Dezbaterea din această vineri o dedicăm împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire, prin (re)tematizarea uneia dintre cele mai importante teme ale
culturii noastre, care a dominat gândirea reflexivă de la Dimitrie Cantemir
încoace. Este vorba despre tema identității și a conștiinței de sine românești
în jurul căreia marile personalități ale culturii autohtone, profesioniști ai
științelor umaniste, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, politologi și
eticieni, și-au exprimat, de-a lungul timpului, convingerile lor intime privind
profilul psihologic și caracterial al poporului român.
Trăsăturile psihoetnice pozitive ale românilor, precum
ospitalitatea și credința ferventă, inteligența și simțul umorului, capacitatea
de adaptare și rezistența morală în fața marilor catastrofe istorice, mândria
națională și patriotismul, puterea de sacrificiu în numele binelui colectiv,
onestitatea, modestia și cumințenia etc. stau împreună, susțin multiple voci, într-o
relație opozitivă cu o serie de determinații sufletești negative cum ar fi
pasivitatea și lenea, invidia și orgoliul individualist, ipocrizia și
capacitatea de minți fără remușcări, neîncrederea în lege și justiție, înclinația
spre corupție și chiar hoție etc.
Cum privim noi astăzi acest bogat repertoriu
caracterial al românilor pe care ni l-a pus în față tradiția noastră
(auto)reflexivă?
Este legitim să vorbim despre calități și defecte
ale românilor în condițiile în care, așa cum susținea recent cunoscutul
sociolog și filosof al culturii Constantin Schifirneț „un popor nu are calităţi şi
defecte fiindcă el este alcătuit dintr-o diversitate de grupuri cu viziuni şi conduite proprii”? ( a se vedea, https://adevarul.ro/news/societate/despre-romani-calitatile-defectele-lor).
Ce valoare are în problema identitară tradiția
filosofică speculativă, de la Cantemir la Noica, în condițiile în care astăzi
avem cercetări experimentale asupra psihologiei poporului roman? Sub impactul
proceselor integraționiste europene care au relaxat ideea de națiune, dar și a
valorilor relativiste cultivate de mentalitatea postmodernă, mai putem vorbi
despre un interes științific și filosofic major pentru cercetări și reflecții
psihoetnice?
Asupra acestor întrebări se va
concentra dezbaterea pe care emisiunea Izvoare
de filosofie a va pune în undă în această săptămână.
Ne bucurăm de prezența în studio a
dlui lector univ. dr. Horia
V. Pătrașcu, filosof și publicist, un cercetător
pasionat al culturii reflexive românești, autor de cărți, eseuri și articole pe
tematici legate de identitatea românească de ieri și de azi.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile
de undă ale RRC, vineri, 21 sept. 2018, între orele 21.10 - 22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!
Realizator: Constantin Aslam
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu